Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat ieri detaliile celui de‑al 18‑lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, aprobat de Consiliul Uniunii Europene pe 18 iulie a.c. Măsurile răspund agresiunii militare desfăşurate de Moscova în Ucraina şi au la bază cinci direcţii principale de acţiune.
Ministrul Energiei anunță că prima dimensiune vizează diminuarea veniturilor pe care Rusia le obţine din vânzarea de resurse energetice pe piaţa mondială. Pragul maxim aplicabil preţului ţiţeiului rusesc scade de la 60 de dolari pe baril la 47,60 USD, în construcţia unui mecanism menit să reducă fluxul de numerar către Moscova.
În paralel, se introduce o interdicţie absolută asupra importului în Uniune de produse petroliere rafinate din ţiţei de origine rusească, chiar şi atunci când acestea au fost procesate în ţări terţe. Totodată, au fost adăugate noi nave la aşa‑numita „flotă fantomă” a Rusiei, adică vase care solicită în mod fraudulos pavilioane de convenienţă pentru a ocoli restricţiile, iar tranzacţiile legate de conducta Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 vor fi de asemenea blocate.
În al doilea rând, sancţiunile se adresează sectorului bancar rus, prin extinderea listei de instituţii financiare vizate şi prin restricţii de acces la pieţele de capital europene, ceea ce accentuează izolarea financiară a Kremlinului.
Pe de altă parte, al treilea obiectiv urmăreşte răspunderea directă a Rusiei pentru politicile de îndoctrinare a copiilor ucraineni – o practică catalogată de oficialii de la Bruxelles drept o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copilului – şi pentru sustragerea şi manipularea patrimoniului cultural ucrainean.
Următoarea componentă a pachetului are în vedere consolidarea instrumentelor de prevenire a ocolirii sancţiunilor. Astfel, statele membre vor intensifica cooperarea în schimbul de informaţii privind posibilele scheme de camuflare a transferurilor de bunuri şi servicii sancţionate, iar autorităţile vamale vor beneficia de competenţe suplimentare pentru a verifica documentele de origine şi transport.
În fine, cea de‑a cincea măsură de bază se concentrează pe slăbirea capacităţii militare a Rusiei, prin extinderea interdicţiilor privind echipamentele cu destinaţie dublă şi prin sancţionarea firmelor din complexul militar‑industrial rus care sprijină direct finanţarea războiului.
Complementar acestor decizii, Consiliul UE a adăugat în pachetul 18 sancţiuni similare îndreptate împotriva Belarusului, din cauza complicităţii regimului de la Minsk la agresiunea rusă din Ucraina. Noile restricţii includ liste noi de entităţi militare belaruse, măsuri comerciale identice celor aplicate Rusiei, un embargo complet asupra exporturilor de armament din Belarus şi extinderea interdicţiei asupra serviciilor specializate de mesagerie financiară la o interdicţie totală a tranzacţiilor cu băncile vizate.
Ca efect direct al acestor decizii, Regulamentul (UE) 2025/1494 modifică Regulamentul (UE) nr. 833/2014 şi introduce un articol 3ma, care prelungeşte şi amplifică restricţiile energetice: începând cu 21 ianuarie 2026, achiziţionarea, importul sau transferul în Uniune de produse petroliere având codul NC 2710, obţinute din ţiţei cu cod NC 2709 00 originar din Rusia şi rafinat într‑o ţară terţă, va fi interzis.
Importatorii vor fi obligaţi să furnizeze dovezi privind provenienţa ţiţeiului folosit la rafinare, cu excepţia cazurilor în care produsul provine dintr‑o ţară parteneră listată în anexa LI. Produsele petroliere din ţări terţe care au fost exportatori neţi de ţiţei în anul calendaristic anterior vor fi considerate, implicit, obţinute din surse interne, dacă autorităţile interpretă că nu există dovezi că provin din Rusia.
Potrivit ministrului Ivan, acest pachet logistic şi juridic generează un cadru mult mai strict de sancţiuni care, pe de o parte, diminuează semnificativ capacitatea financiară şi militară a Rusiei, iar pe de alta consolidează controlul Uniunii Europene asupra aplicării şi respectării măsurilor restricţionate.
În plus, includerea Belarusului reflectă voinţa statelor membre de a împiedica orice formă de sprijin indirect pentru campania militară rusă. Efectele concrete vor deveni palpabile începând cu nouă luni de la adoptare, dar deja comunitatea internaţională anticipează presiuni economice și diplomatice sporite asupra Moscovei și a aliatului său din est.
