Ministrul Muncii, Florin Manole, a publicat in mod oficial un proiect de lege pentru o serie de modificari legislative care au generat foarte multe controverse in Romania, iar asta deoarece ele vizeaza si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ministrul Muncii spune ca aceasta initiativa se concentreaza in prima etapa pe pensiile de serviciu din sistemul justitiei si urmareste atat indeplinirea unui jalon din PNRR, cat si rea asezarea cadrului juridic astfel incat sa fie mai aproape de principiul contributivitatii si sa asigure echitate intre toti beneficiarii de pensii platite din fonduri publice.
Obiectivele declarate includ sustenabilitatea financiara si predictibilitatea sistemului in contextul imbatranirii populatiei, precum si corectarea inechitatilor acumulate in timp.
Ministrul Muncii afirma ca in prezent, regimul pensiilor de serviciu pentru magistrati si pentru alte categorii de personal de specialitate juridica si auxiliar este reglementat de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instantelor si parchetelor, respectiv al personalului Institutului National de Expertize Criminalistice, precum si de Legea nr. 361/2023 privind personalul Curtii Constitutionale.
Aceste acte stabilesc un sistem bazat pe vechime minima de cel putin 25 de ani in functiile juridice enumerate, pe conditii de varsta mai scazute decat in sistemul public, pe un cuantum calculat ca procent dintr o baza de calcul si pe reguli speciale de actualizare si recalculare.
Ministrul Muncii explica inclusiv ca modificarile succesive, inclusiv prin Legea nr. 282/2023 si prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au introdus un calendar de crestere treptata a varstei de pensionare si dispozitii privind valorificarea vechimilor asimilate, cu un grafic de esalonare pentru includerea lor in calcul.
A fost ajustata baza de calcul a pensiei si s a limitat cuantumul acesteia la ultimul salariu in plata. Totusi, Comisia Europeana a retinut, intr o scrisoare adresata Guvernului Romaniei in martie 2025, ca tinta 215 din PNRR, referitoare la intarirea contributivitatii si la reducerea inechitatilor fata de sistemul public, nu a fost considerata indeplinita.
Ministrul Muncii afirma ca argumentul principal a fost Decizia nr. 724/2024 a Curtii Constitutionale, care a declarat neconstitutionala impozitarea instituita prin Legea nr. 282/2023 in scopul reformei pensiilor speciale. In viziunea Comisiei, o taxare mai mare a partii necontributive pentru pensiile mari si foarte mari ar fi diminuat inechitatile si ar fi ajutat la finantarea sistemului general.
Pe fondul acestor dezvoltari si avand in vedere impedimentul constitutional privind impozitarea, Guvernul propune un nou demers legislativ dedicat reglementarii coerente a pensiilor de serviciu. Proiectul anuntat de ministrul muncii prevede stabilirea varstei de pensionare prin raportare la varsta standard din sistemul public de pensii, impunerea unei vechimi minime in munca de cel putin 35 de ani si definirea cuantumului pensiei la 55% din baza de calcul.
Ministrul Muncii explica si ca baza de calcul va fi reprezentata de media indemnizatiilor brute lunare si a sporurilor pentru care au fost retinute contributii de asigurari sociale, realizate in ultimele 60 de luni de activitate anterior pensionarii. In plus, cuantumul net al pensiei de serviciu va fi plafonat la 70% din venitul net avut in ultima luna de activitate.
Proiectul introduce o noua esalonare a vechimilor asimilate luate in calcul pentru pensia de serviciu pana in 2029 si o noua esalonare a cresterii varstei de pensionare pentru magistrati, prin adaugarea anuala a unei perioade suplimentare de 1 an si 6 luni, pana in 2036. Este prevazuta si posibilitatea pensionarii anticipate la atingerea unei vechimi minime de 35 de ani in functiile vizate, cu aplicarea unei penalizari de 2% pe an pana la varsta standard din sistemul public.
Ministrul Muncii spune inclusiv ca sunt modificate dispozitiile privind acordarea bonificatiei de 1% si actualizarea pensiei, aceste mecanisme urmand sa se aplice strict persoanelor cu decizii de pensionare sau care indeplinesc conditiile de pensionare, fara a lua in considerare vechimea acumulata dupa intrarea in vigoare a legii pentru acordarea bonificatiei.
Normele tranzitorii mentin deciziile si drepturile stabilite conform legislatiei anterioare pentru cei care indeplinesc conditiile pana la 1 octombrie 2025, data la care noua lege ar urma sa intre in vigoare. In acelasi timp, se urmareste armonizarea prevederilor similare din Legea nr. 567/2004 si Legea nr. 361/2023 cu dispozitiile Legii nr. 303/2022, pentru un cadru unitar si previzibil. Proiectul este prezentat ca un pas necesar pentru echilibrarea sistemului si apropierea sa de contributivitate.
