Ministrul Educației, Daniel David, descrie sistemul de învățământ ca având „lumini și umbre”, subliniind că, dincolo de profesorii dedicați și elevii atașați de școală, cea mai întunecată umbră rămâne analfabetismul funcțional, pe care îl consideră un risc de securitate națională.
Ministrul Educației afirmă că în acest cadru, anul școlar 2025–2026 debutează cu aproximativ 214.700 de norme în sistem, față de 229.110 în 2024–2025. Aproximativ 156.390 dintre acestea sunt acoperite de titulari, un nivel similar cu cel din anul trecut, restul urmând să fie asigurat de suplinitori, iar ce rămâne liber prin plata cu ora.
Daniel David promite detalii pe măsură ce etapele de mobilitate didactică se încheie, insistând că suplinitorii calificați au o contribuție majoră la calitatea educației.
Mai multe ore la catedră, mai puțină birocrație
Ministrul Educației afirma că p creștere cu două ore pe săptămână a normei de predare menține România, spune ministrul, în zona mediei Uniunii Europene, în jur de 20 de ore de predare săptămânal.
Miza declarată este o interacțiune sporită a elevilor cu profesori calificați, dublată de reducerea încărcării birocratice pentru diferența până la timpul total de lucru, un demers pe care ministerul afirmă că l-a început deja. Potrivit lui Daniel David, orice cadru didactic ar prefera mai multe ore efective la clasă în locul sarcinilor administrative.
O direcție cheie sunt și orele remediale, mai ales la învățământul primar: aici elevii consolidează noțiuni, recuperează competențe neasimilate și învață să le folosească în viața de zi cu zi, ceea ce ar face școala mai atractivă și mai eficientă, cu impact asupra reducerii abandonului și a analfabetismului funcțional.
Ministrul Educației adaugă că cel puțin 98,6% dintre titulari au primit cele două ore în plus în aceleași unități școlare, evitându-se fragmentarea suplimentară; pentru ceilalți au fost create mecanisme care să nu împartă norma în trei sau mai multe școli.
Rețeaua școlară, mai puțin fragmentată
Reorganizarea rețelei a redus fragmentarea cu aproximativ 8,1% și a adus mai multă flexibilitate în formarea normei didactice, fără partajări administrative între mai multe unități cu personalitate juridică.
Ministrul Educației afirmă că măsura va fi testată în acest an, urmând ca eventualele disfuncționalități să fie corectate în 2026–2027. Fiecare unitate administrativ-teritorială a rămas cu cel puțin o școală cu personalitate juridică, iar acolo unde s-au făcut comasări, elevii și personalul au rămas în aceeași structură.
Clase reconfigurate și situații atipice eliminate
Regândirea limitelor de clasă nu a produs schimbări dramatice, afirmă ministrul: majoritatea colectivelor se încadrează între minime și maxime. La primar și gimnaziu au fost reorganizate clasele cu 8–9 elevi, reprezentând 0,5% din total.
Ministrul Educației explică și că se reduc și cazurile atipice: în 2024–2025, la clasa a VIII-a au existat clase cu 1 până la 7 elevi, situații pe care ministerul le elimină.
Rămâne în vigoare reducerea efectivelor în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale, iar utilizarea excepției pentru depășirea limitei superioare este descurajată. Dacă se va menține învățământul simultan, prioritară va fi formarea profesorilor în strategii și metode specifice.
Burse și plata cu ora
Fondul de burse va fi mai mare decât în 2022–2023, dar nu comparabil cu 2023–2024 și 2024–2025, din cauza restricțiilor bugetare. Prioritatea a fost finanțarea burselor sociale, pentru menținerea elevilor din medii defavorizate în școală.
La reechilibrarea fiscal-bugetară, ministerul vizează revenirea metodologiei anterioare pentru bursele studenților și creșterea ponderii burselor pentru performanță olimpică la elevi, inclusiv printr-un program de susținere cu implicarea autorităților locale și a companiilor.
În ceea ce privește plata cu ora, aceasta a fost aliniată valorii orei de salariu din timpul total de lucru, urmând ca pe viitor să fie analizate diferențieri în funcție de contexte specifice.
