Ministrul Educației, Daniel David, își reafirmă public viziunea despre rolul școlii și al cercetării, pe care le consideră „cel mai important minister al unei țări”, pentru că aici se generează și se diseminează cunoașterea. Pentru ministrul Educației, educația și cercetarea nu sunt doar politici sectoriale, ci infrastructura strategică de care depinde supraviețuirea unei societăți moderne bazate pe cunoaștere.
Ministrul Educației avertizează că educația și cercetarea funcționează ca un scut în fața pseudoștiinței și manipulării. El subliniază că „cunoașterea este antidotul vremurilor noastre” în fața atacurilor asupra civilizației și democrației, iar analfabetismul funcțional devine „virusul potențial mortal” al societății bazate pe cunoaștere. Din această perspectivă, Daniel David leagă direct calitatea sistemului de educație de bunăstarea și calitatea vieții fiecărui cetățean.
Ministrul Educației insistă că integrarea reală dintre educație și cercetare este fundamentul unei Românii moderne. Fără cercetare, avertizează el, țara riscă să devină „o colonie științifică/tehnologică”, iar fără educație, se poate prăbuși într-o „civilizație eșuată sub obscurantism”.
Din acest motiv, Daniel David leagă direct politicile educaționale și investițiile în cercetare de securitatea națională și de capacitatea României de a rămâne competitivă la nivel global.
Pornind de la „Raportul QX”, ministrul Educației a ajuns la un diagnostic dur: analfabetismul funcțional este un risc de securitate națională. El explică faptul că acest tip de analfabetism înseamnă competențe-cheie dobândite insuficient sau folosite inadecvat în viața de zi cu zi, ceea ce îi face pe cetățeni vulnerabili în fața manipulărilor și teoriilor conspirației. În această idee, Daniel David a decis să își concentreze o mare parte din resursele mandatului pe lupta directă și indirectă cu acest fenomen.
Ministrul Educației arată că reformele vizează atât măsuri remediale, cât și transformări de profunzime. Pe de o parte, el menționează învățarea remedială și reducerea abandonului școlar, ca instrumente pentru a recupera elevii lăsați în urmă.
Pe de altă parte, Daniel David pune accent pe reforma curriculară, pe creșterea calității educației și pe introducerea gândirii critice și a metodelor moderne de învățare, ca alternativă solidă la pseudoștiință și dezinformare.
Ministrul Educației subliniază că viziunea sa a dus la „propuneri si demersuri de reforme”, unele de natură paradigmatică, atât în educație, cât și în cercetare. Toate acestea se fundamentează pe diagnosticul prezentat în Raportul QX și urmăresc transformarea României într-o societate bazată pe cunoaștere.
Un moment-cheie pentru această viziune este includerea ei în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030. Ministrul Educației își exprimă satisfacția că acest document de vârf în materie de securitate națională preia abordarea care leagă educația-cercetarea de apărarea democrației și a civilizației.
Daniel David le mulțumește Președintelui și CSAT pentru susținere și anunță că urmează „planuri concrete de acțiune” pentru componenta educație-cercetare.
Ministrul Educației, se declară convins că, „dacă ne facem bine treaba”, România va vedea treptat „schimbări majore”, cu impact direct asupra transformării societății românești într-una modernă, bazată pe cunoaștere. În acest cadru, ministrul Educației își asumă un rol central în definirea și implementarea politicilor care pot face diferența între stagnare și progres, între vulnerabilitate și reziliență democratică.
Ministrul Educației spune că miza reformelor din educație și cercetare nu este doar școala de mâine, ci însăși capacitatea României de a rămâne o societate liberă, modernă și competitivă într-o lume marcată de pseudoștiință și dezinformare.
