Studiul ESPAD 2024 ridică din nou semne de întrebare cu privire la comportamentele adictive ale tinerilor, iar Ministrul Educatiei, Daniel David, atrage atenția că școala trebuie să devină prima linie de apărare. Analizele realizate pe baza datelor ESPAD și a cercetărilor complementare ale World Vision România arată o realitate îngrijorătoare, dar și un potențial important de intervenție prin politici publice coerente, asumate de Ministrul Educatiei și de Ministerul Educației și Cercetării.
Conform studiului World Vision, aproape 69% dintre copiii între 10 și 14 ani se joacă zilnic online, 30% au consumat alcool măcar o dată, iar 13% au fumat. Ministrul Educatiei subliniază că astfel de cifre „reflectă vulnerabilități emoționale și sociale” și arată nevoia de a consolida factorii de protecție în jurul elevilor. Pentru Ministrul Educatiei, aceste date nu sunt doar statistici, ci un semnal direct pentru întregul sistem educațional.
În paralel, studiul ESPAD a măsurat și starea de sănătate psihologică autopercepută, folosind WHO-5 Well-being Index. Rezultatele arată că adolescenții români au un scor mediu de 63, peste media europeană de 59 și peste valorile minime înregistrate în alte state.
Ministrul Educatiei remarcă faptul că „starea de bine a elevilor este, în ansamblu, bună”, dar atrage atenția că acest lucru „nu trebuie să ascundă discrepanțele dintre băieți și fete sau legătura complicată cu comportamentele adictive”.
Băieții au un scor semnificativ mai ridicat al stării de bine (74), comparativ cu fetele (53), România situându-se pe locul 12 din 37 de țări analizate. În viziunea lui Ministrul Educatiei, Daniel David, această diferență obligă sistemul să privească altfel sprijinul psihologic oferit în școli.
Ministrul Educatiei insistă că reforma curriculară și serviciile de consiliere trebuie calibrate astfel încât să răspundă nevoilor reale ale tuturor elevilor, indiferent de gen sau mediul de proveniență.
Așa cum reiese din Raportul QX, Ministerul Educației și Cercetării își propune ca formarea de competențe să se desfășoare într-un cadru care promovează sănătatea mintală și starea de bine.
Ministrul Educatiei vorbește despre o „reformă curriculară în plină derulare”, care urmărește atât eficientizarea procesului educațional, cât și introducerea unor componente explicite de sănătate mintală. În același timp, Ministrul Educatiei mizează pe întărirea consilierii și orientării, atât prin curriculum, cât și prin servicii de specialitate la nivelul fiecărei școli.
Un pilon important al acestei viziuni îl reprezintă proiectul „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu UNICEF și DG REFORM. Ministrul Educatiei vede în acest proiect un model prin care școlile pot deveni spații în care învățarea socială și emoțională, sprijinul psihosocial și sănătatea mintală sunt parte integrantă din cultura instituțională.
Potrivit lui, proiectul răspunde direct raportului „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, ale cărui recomandări au ajuns deja pe masa grupurilor de lucru pentru noile programe liceale.
Ministrul Educatiei afirmă că datele îngrijorătoare privind alcoolul, drogurile, fumatul, jocurile de noroc și navigarea online nu pot fi ignorate, chiar dacă starea generală de sănătate psihologică este peste media europeană.
Ministrul Educatiei leagă direct reforma curriculară, consilierea școlară și proiectele internaționale de nevoia de a construi un mediu școlar sigur, predictibil și suportiv.
