De 1 Decembrie, Nicușor Dan le transmite românilor un mesaj de luciditate și echilibru, departe de festivismul gol de conținut. Nicușor Dan pornește de la simbolistica Unirii de la 1918 și amintește că „un vis de generații s-a împlinit”, dar subliniază că memoria înaintașilor obligă societatea de azi să fie „la înălțimea a ceea ce ei au făcut”. În acest context, Nicușor Dan descrie fără ocolișuri unde se află România, între progres incontestabil și rătăciri periculoase.
Nicușor Dan recunoaște că „trăim mai prost decât anul trecut”, însă atrage atenția că „trăim mult mai bine decât acum 20 de ani” și mai bine decât mulți vecini ai României. Totuși, Nicușor Dan insistă că această imagine nu poate ascunde un adevăr dur: „România este o țară coruptă”, iar românii au dreptate să nu vadă o voință clară a statului în lupta cu corupția. Chiar și așa, spune Nicușor Dan, nivelul de corupție este mai mic decât în urmă cu două decenii.
În analiză, Nicușor Dan punctează slăbiciunile sistemului de educație, pe care îl descrie drept „slab spre foarte slab” în ansamblu, în ciuda existenței unor „zone de excelență”. Pentru viitor, avertizează Nicușor Dan, acest dezechilibru va genera probleme majore pentru România. Nici sănătatea nu scapă criticilor: sistemul sanitar este „foarte departe de unde ar fi putut să fie”, deși se văd primele spitale noi construite cu bani din PNRR.
Pe partea economică, Nicușor Dan remarcă dinamismul economiei private, care a reușit să dubleze PIB-ul în zece ani, dar atrage atenția asupra deficitului comercial mare și a lipsei unei „adevărate politici economice”. În același timp, Nicușor Dan salută păstrarea calendarului pentru aderarea la OCDE, semn al unei direcții strategice asumate.
Un punct sensibil în mesajul lui Nicușor Dan este democrația. El amintește anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut și „dubiu cu privire la democrația din România”, dar și dovezile privind influențele nelegale și campaniile de dezinformare și manipulare duse de Rusia. Pentru Nicușor Dan, lipsa unui raport complet despre aceste episoade rămâne o rană deschisă.
În plan european, Nicușor Dan vorbește despre cei aproape 100 de miliarde de euro primiți de la UE, dar și despre momentele în care „vocea României nu s-a auzit”, precum cazul Schengen, unde țara a fost „clar nedreptățită”. Totuși, Nicușor Dan subliniază maturitatea recentă a statului român în negocierea unor puncte tehnice esențiale.
Mesajul devine unul profund social când Nicușor Dan amintește de cei 5 milioane de români plecați, pe care îi numește „carte de vizită” și potențial uriaș, dacă România va ști să aibă o relație corectă cu ei. În plus, el critică administrația publică „de foarte multe ori depășită”, care nu a ținut pasul cu digitalizarea, chiar dacă în ultimii cinci ani s-au construit 500 de kilometri de autostradă și drum expres.
În final, Nicușor Dan denunță „reversarea de sloganuri” și „țipetele” din spațiul public și lansează o invitație fermă: să coborâm nivelul vocii, să discutăm cu calm și „să ne ascultăm unii pe alții”. Pentru Nicușor Dan, doar națiunile care își construiesc solidaritatea interioară, onorând memoria celor care au făcut Unirea și responsabilitatea față de copii, pot progresa cu adevărat.
