Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, a prezentat, dupa adoptarea de catre Guvern a unei ordonante de masuri fiscal-bugetare, un tablou amplu al interventiilor care ar urma sa tina cheltuielile sub control, sa reporneasca investitiile si sa ofere predictibilitate pana la aprobarea bugetului pentru 2026. Mesajul central: statul strange cureaua acolo unde poate, dar incearca sa nu taie oxigenul economiei.
Ministrul Finantelor a spus ca ordonanta are mai multe capitole-cheie: „masuri de reducere a cheltuielilor bugetare”, „relansare economica”, „stimularea investitiilor private”, „simplificari pentru contribuabili”, sprijin pentru persoane vulnerabile, sprijin pentru autoritati locale, combaterea evaziunii fiscale si modificari pentru produsele accizabile, „pana la aprobarea bugetului pentru anul 2026”.
Pe partea de disciplina fiscala, Ministrul Finantelor a indicat drept notabile „reducerea subventiei pentru partidele politice si a sumelor acordate pentru minoritati”, plus amanarea unor masuri care ar fi adus cresteri suplimentare de cheltuieli in asistenta sociala. Tot aici, ministrul a anuntat modificari ale mecanismelor de indexare pentru „sustenabilitatea bugetara”, actualizari prudente ale unor drepturi si servicii si reguli mai stricte de control al cheltuielilor si responsabilitate financiara la nivelul intreprinderilor publice.
In paralel, Ministrul Finantelor a descris pachetul de relansare economica drept pivotul ordonantei. „Cea mai importanta masura” ar fi reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% in 2026, urmata de eliminarea acestui impozit din 2027. In loc, ar urma sa fie introduse „impozitul pe afiliati” si „impozitul pe cheltuieli sensibile ale companiilor”, cu tinta declarata de a nu mai frana dezvoltarea, ci de a stimula investitiile necesare relansarii din 2026.
Ministrul Finantelor a explicat ca accentul va cadea pe monitorizarea „cheltuielilor sensibile”, acolo unde exista informatii „certe, concrete” privind externalizarea profiturilor. Solutia propusa: taxarea afilitatilor, ca instrument de a inchide brese care, in viziunea sa, distorsioneaza concurenta si reduc baza fiscala.
Pentru zona de antreprenoriat, Ministrul Finantelor a anuntat o cota unica de 1% pentru microintreprinderi sub 100.000 de euro, eliminand cota de 3% pentru unele firme. Ministrul a numit masura un ajutor important pentru micii antreprenori care au nevoie de lichiditati sau resurse de dezvoltare in 2026 si a insistat pe beneficiul de simplificare, intrucat altfel ar fi functionat doua praguri greu de operat.
Un alt mesaj cu impact pentru investitori: Ministrul Finantelor a spus ca din 2027 se elimina „taxa pe constructii”, cunoscuta drept „taxa pe stalp”, pe care a incadrat-o la categoria „franelor” in calea investitiilor. In logica ordonantei, termenul limita devine un instrument de predictibilitate, astfel incat companiile sa isi poata planifica din timp deciziile de business.
Pe digitalizare si birocratie, Ministrul Finantelor a vorbit despre extinderea si clarificarea unor prevederi din e-Factura, inclusiv modul in care persoanele fizice pot utiliza sistemul. Totodata, au fost simplificate mecanismele RO e-TVA, prin clarificari despre deconturile de TVA si deconturile precompletate, masuri pe care ministrul le-a descris drept rezultate din consultari stranse cu mediul de business, dupa „mai multe luni” de discutii.
Pachetul include si un capitol social: Ministrul Finantelor a anuntat prelungirea in 2026 a perspectivei pentru consumatorul vulnerabil, precum si reguli pentru continuarea programului „Masa sanatoasa” pana la aprobarea bugetului pe 2026. In acelasi timp, ordonanta promite sprijin pentru autoritatile locale: imprumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR, aproape 500 de milioane de lei pentru cofinantari cu termen limita 30 iunie 2026, disponibile „inca din prima zi” a anului viitor.
Ministrul Finantelor a punctat si sprijinul pentru termoficare: UAT-urile pot primi pana la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor de productie si furnizare a agentului termic, inclusiv restanta si pierderi, pana la 31 martie 2026. Concluzia ramane una de echilibru fragil: statul incearca sa reduca presiunea pe buget si sa inchida portite, fara sa alunge investitiile de care depinde relansarea din 2026.
