Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, anunta o majorare cu aplicare clara si data fixa, valoarea punctului in ambulatoriu creste la 6,5 lei de la 1 ianuarie 2026. Mesajul este prezentat ca rezultat al unor negocieri intense, purtate „cu argumente si cu responsabilitate fata de sistem”, iar tinta declarata este una simpla, mai multa forta pentru medicina din afara spitalului, ca presiunea sa scada in interiorul lui.
Ministrul Sanatatii pune ambulatoriul in centrul ecuatiei si respinge ideea ca aceasta zona ar fi secundara. „Ambulatoriul nu este o anexa a sistemului de sanatate”, transmite Alexandru Rogobete, insistand ca aici se joaca prevenția, diagnosticul precoce si continuitatea ingrijirii. In logica prezentata, un ambulatoriu puternic inseamna interventii mai devreme, mai repede si mai aproape de pacient, astfel incat problemele sa fie rezolvate „inainte sa devina urgente”.
Pentru multi pacienti, ambulatoriul este prima usa pe care o deschid atunci cand apare o problema. Iar pentru spitale, este supapa care poate preveni aglomerarea. Ministrul Sanatatii avertizeaza direct asupra consecintelor unui ambulatoriu subfinantat: „Fara un ambulatoriu puternic, spitalele se aglomereaza inutil, iar pacientii pierd timp, sanse si incredere.” Este o fraza care vizeaza nu doar orele din salile de asteptare, ci si riscul ca afectiuni tratabile la timp sa ajunga mai grave.
Intrebarea cheie ramane, de unde vin banii ? Ministrul Sanatatii sustine ca finantarea majorarii este legata de „ordinea pusa in sistem”. In mod specific, el indica masurile din aceasta vara pentru reducerea concediilor medicale fictive, care ar fi produs „economii de aproximativ 120 de milioane de lei pe luna”. Potrivit declaratiei, aceste sume sunt directionate inapoi „acolo unde trebuie, in servicii medicale si in ingrijirea pacientilor”.
Ministrul Sanatatii foloseste un limbaj dur cand descrie motivatia acestor masuri, „nu sunt de acord sa luam de la gura bolnavilor pentru a plati concedii inventate ale unora.” In interpretarea sa, corectarea „derapajelor” creeaza spatiu bugetar pentru investitii reale. „Tocmai pentru ca am corectat aceste derapaje, astazi ne permitem sa ne tinem de cuvant si sa investim mai mult in sanatatea oamenilor”, afirma ministrul.
In culise, exista si un episod de blocaj. Ministrul Sanatatii spune ca, „in forma initiala a ordonantei de reglementare a unor masuri fiscale”, cresterea fusese prorogata. Apoi, sustine el, s-a revenit la masa discutiilor „cu date clare, cu impact bugetar calculat si cu o directie echilibrata”, iar concluzia este prezentata drept una definitiva, „cresterea ramane, termenul este stabilit”.
Ministrul Sanatatii le multumeste explicit premierului Ilie Bolojan, vicepremierilor Marian Neacsu si Tanczos Barna, precum si ministrului finantelor Alexandru Nazare „pentru deschidere, suport si dialogul onest”. De asemenea, mentioneaza implicarea echipelor din minister si CNAS.
Ministrul Sanatatii formuleaza miza strategica, daca obiectivul este degrevarea spitalelor si tratarea mai devreme, atunci ambulatoriul trebuie „pus in centrul sistemului”. In joc nu este doar o cifra, ci un pariu pe predictibilitate si pe mutarea greutatii dinspre urgenta spre preventie, dinspre coridoarele pline spre consultatii la timp.
