
Comisia Europeana isi incepe anul cu o rezolutie care trece de la intentii la calendar. Dupa deliberari la Bruxelles, institutiile Uniunii Europene au prezentat planuri pentru eliminarea treptata a importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia pana la sfarsitul lui 2026 si pentru o interdictie totala asupra gazelor rusesti transportate prin conducte pana in toamna lui 2027.
Comisia Europeana leaga decizia de securitatea energetica si de ideea unei independente mai mari a continentului. In logica liderilor UE, distantarea de Federatia Rusa ar trebui sa reduca vulnerabilitatile statelor membre intr-un context in care razboiul din Ucraina continua sa apese pe politicile economice si de sanctiuni.
Abordarea separa doua rute. Importurile de GNL din Rusia ar urma sa fie eliminate treptat pana la finalul lui 2026, iar gazele rusesti livrate prin conducte ar urma sa fie interzise complet pana in toamna lui 2027. Pentru Comisia Europeana, secventierea este cheia: o rupere etapizata, care evita o fractura brusca in aprovizionare. Comisia Europeana transmite ca fixarea unei date pentru conducte inchide cea mai mare zona de incertitudine.
Inainte de invazia la scara larga a Ucrainei, in februarie 2022, gazul rusesc reprezenta aproape jumatate din importurile energetice ale Uniunii Europene. In 2021, UE a cheltuit 99 de miliarde de euro pentru importurile de energie din Rusia. Pentru Comisia Europeana, aceste cifre explica de ce tinta unui final total a fost mereu mai greu de obtinut decat anuntarea ei.
Un expert in politica energetica arata ca reducerea dependentei a fost rapida, dar incompleta, in special la gaze naturale. Comisia Europeana se loveste aici de contracte, infrastructura si diferente intre statele membre in privinta alternativelor.
UE a aplicat deja interdictii pe segmentul petrolier. In iunie 2022 a fost interzisa achizitionarea, importul si transferul de titei maritim si anumite produse petroliere din Rusia, au urmat plafonari de pret, iar din februarie 2023 au fost interzise si produsele petroliere din Rusia catre UE. Totusi, aplicarea a ramas dificila, iar unele state au continuat sa se bazeze pe energia ruseasca. Pentru Comisia Europeana, acest lucru a intarziat obiectivul de a taia veniturile care se acumuleaza din vanzarile de energie.
Un raport Al Jazeera din octombrie 2025 indica Ungaria si Slovacia drept principalii cumparatori europeni de titei rusesc, in timp ce Belgia, Franta si Olanda apar ca cei mai mari importatori europeni de GNL din Rusia. Comisia Europeana trateaza aceste exemple ca semnal de alarma, deoarece astfel de tranzactii au generat venituri de miliarde de euro pentru Rusia, in pofida sanctiunilor impuse in legatura cu invazia Ucrainei.
Datele arata totusi un trend clar. Un raport Reuters din august 2025 a constatat ca importurile UE de titei rusesc au coborat la 2% in 2025, de la 29% in 2021. Importurile de gaze din Rusia s-au redus la 17% in 2025, fata de 45% in 2021. Pentru Comisia Europeana, aceste procente sunt dovada ca schimbarea este masurabila si ca pasul urmator poate fi unul definitiv.
Veniturile din energie au alimentat economia rusa si au sustinut achizitia de arme si echipamente folosite in razboiul din Ucraina, chiar in timp ce comunitatea internationala continua sa sanctioneze oficiali, oligarhi si companii.
Sfarsitul lui 2026 si toamna lui 2027 vor fi un test de coerenta. Daca masurile raman ferme, Europa isi poate intari securitatea energetica. Daca apar portite si amanari, dependenta risca sa revina, iar batalia pentru independenta va continua.



















