Donald Trump a reluat vineri amenintarile la adresa Groenlandei, sustinand ca, daca Statele Unite nu actioneaza, chiar si printr-o eventuala forta, Rusia sau China ar putea ajunge in viitor sa preia teritoriul arctic.
Donald Trump a spus ca prefera o intelegere obtinuta pe o cale usoara pentru a aduce Groenlanda sub controlul SUA, dar a avertizat ca ar putea trece la o cale grea daca nu se ajunge la un acord.
Interesul pentru teritoriul controlat de danezi este prezentat ca strategic, iar guvernele din Groenlanda si Danemarca continua sa spuna ca nu este de vanzare.
Mesajul presedintelui american a legat presiunea asupra Groenlandei de un calcul de securitate:, fara o miscare a Washingtonului, rivalii geopolitici ar putea ocupa insula, iar SUA s-ar trezi cu Rusia sau China drept vecini. Donald Trump a insistat ca aceasta perspectiva justifica actiuni care nu depind de popularitatea ideii in Groenlanda.
Donald Trump a mentionat ca, in interiorul Casei Albe, sunt analizate mai multe variante pentru a aduce insula sub control american, fara a exclude explicit o interventie militara.
Intrebat despre un raport potrivit caruia SUA ar lua in calcul plati catre groenlandezi pentru a-i convinge sa se alature, Donald Trump a spus ca nu discuta inca despre bani. In Nuuk, unii locuitori au respins public ideea, afirmand ca nu isi doresc sa devina parte a SUA indiferent de suma.
Reactia de la Nuuk a fost rara prin unitate. Lideri ai partidelor politice, inclusiv din opozitie, au emis o declaratie comuna in care au subliniat ca vor sa ramana groenlandezi, iar viitorul insulei trebuie decis de poporul groenlandez.
Pentru Groenlanda, apelurile lui Donald Trump au reactivat linia rosie, nu este de vanzare. Atat guvernul Groenlandei, cat si Danemarca insista public si privat asupra acestui punct, in timp ce la Casa Alba sunt discutate optiuni de control asupra teritoriului semi-autonom.
Vineri seara, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, impreuna cu alti patru lideri de partid, a reiterat respingerea apelurilor de achizitie intr-un comunicat de presa. Ei au anuntat amanarea unei reuniuni a parlamentului, Inatsisartut, care urma sa discute raspunsul la amenintarile administratiei. O noua data nu a fost stabilita. Parlamentul s-a reunit ultima data in noiembrie si urma sa se intruneasca din nou pe 3 februarie. Amanarea vine in contextul in care liderii locali cauta un raspuns coordonat, iar dezbaterea se poarta intre presiunea externa si accentul pus pe identitate si autonomie, intr-un moment de tensiune crescuta.
Ramane neclar cum ar reactiona ceilalti membri NATO daca SUA ar decide sa cucereasca Groenlanda cu forta. Lideri europeni au avertizat ca o asemenea miscare ar avea consecinte grave pentru alianta. Liderii Frantei, Germaniei, Regatului Unit, Italiei, Poloniei si Spaniei au semnat o declaratie comuna in care au sustinut ca Groenlanda apartine propriului popor.
In paralel, contactele diplomatice au continuat la Washington, pe masura ce presiunea pusa de Donald Trump se muta intre declaratii publice si discutii de culise. Joi, ambasadorul Danemarcei, Jesper Moller Sorensen, si seful reprezentantei Groenlandei in SUA, Jacob Isbosethsen, s-au intalnit cu oficiali ai Casei Albe, potrivit unor diplomati familiarizati cu situatia care au vorbit pentru CNN.
ConcluzieDisputa privind Groenlanda intra intr-o faza de tensiune ridicata. Donald Trump mentine argumentul ca riscul Rusia-China impune actiune, in timp ce Groenlanda si Danemarca resping ideea de vanzare, iar Europa semnaleaza un potential soc pentru NATO. Pentru Donald Trump, urmatoarele miscari vor testa limitele presiunii diplomatice intr-un dosar care atinge securitatea si dreptul la autodeterminare.
