Ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a prezentat un set de masuri prin care Guvernul a aprobat, in sedinta de astazi, un act normativ ce prioritizeaza solicitarile de transfer pentru Programul national de investitii Anghel Saligny, pentru anul 2026. Mesajul central este unul de predictibilitate, criterii transparente si echitabile, menite sa directioneze mai eficient resursele financiare disponibile anul viitor.
Ministrul Dezvoltarii a subliniat ca actul normativ mentine structura de prioritizare aplicata in 2025, conform Hotararii Guvernului nr. 42/2025. Scopul declarat este accelerarea proiectelor aflate in derulare si utilizarea optima a fondurilor, astfel incat, si in 2026, Ministerul Dezvoltarii sa poata aproba toate solicitarile de transfer, intr-un cadru verificabil si comparabil de la o solicitare la alta.
Arhitectura noului act normativ porneste de la ideea de continuitate, aceleasi reguli de prioritizare, dar aplicate unui volum de cereri care ramane ridicat. Ministrul Dezvoltarii mizeaza pe un mecanism care sa reduca disputele si interpretarile, prin stabilirea unor criterii clare, cu obiectivul declarat de a eficientiza alocarea bugetului pe parcursul anului 2026. In esenta, transferurile urmeaza sa fie tratate dupa reguli uniforme, astfel incat administratiile locale sa stie de la inceput ce anume conteaza.
Distribuirea fondurilor este impartita pe trei directii majore, cu procente si numar de obiective mentionate explicit. Potrivit prezentarii, 45% din fonduri merg catre proiecte de alimentare cu apa si canalizare, pentru 1.408 obiective. Alte 30% sunt directionate catre sisteme de distributie a gazelor naturale, pentru 283 obiective. Restul de 25% vizeaza infrastructura rutiera, drumuri si poduri, pentru 2.683 de obiective. Ministrul Dezvoltarii transmite astfel ca programul ramane ancorat in investitii edilitare de baza, acolo unde presiunea comunitatilor este cea mai mare.
In interiorul fiecarui domeniu, regula-cheie este stadiul de executie. Ministrul Dezvoltarii precizeaza ca 50% din fonduri sunt alocate obiectivelor pentru care s-au transferat deja peste 80% din valoarea contractelor, adica 1.852 de obiective. Alte 30% sunt rezervate proiectelor cu un grad de implementare intre 40% si 80%, in total 933 de obiective. Doar 20% revin proiectelor aflate in faze incipiente, 1.589 de obiective. Pe langa acest filtru, solicitarile vor fi onorate in ordinea cronologica a inregistrarii la Ministerul Dezvoltarii, o masura care poate transforma calendarul depunerii in avantaj competitiv pentru primarii si consilii judetene.
Exista si o exceptie importanta, criteriile de prioritizare nu se aplica unui numar de 263 de obiective ale judetelor, municipiilor resedinta de judet si sectoarelor municipiului Bucuresti, care trebuie sa asigure o cofinantare de 20% din sumele solicitate de la bugetul de stat in 2026.
In paralel, Ministrul Dezvoltarii a anuntat si semnarea a 90 de noi contracte de finantare prin Anghel Saligny, in valoare totala de 1.028.428.032,39 lei, pentru proiecte de gaze, drumuri si extinderea retelelor de apa, canalizare si statii de epurare.
Pe linia de reforma administrativa, Ministrul Dezvoltarii a explicat ca proiectul de act normativ pus in transparenta decizionala vizeaza eficientizarea administratiei publice locale si centrale, echitate sociala in colectarea taxelor si o disciplina financiara mai buna.
Sunt prevazute reduceri de cheltuieli de personal cu 10% la nivel central fara afectarea salariilor de baza, prin reorganizare, reducere de sporuri sau taieri de posturi, iar la nivel local o reducere care, pe ansamblu, ar conduce la 10% mai putine posturi ocupate. Pentru 2026, temporar, autoritatile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proportional cu numarul de posturi care ar trebui desfiintate, dupa consultari realizate in a doua jumatate a anului 2025 cu structurile asociative.
Ministrul Dezvoltarii pune accent pe investitii rapide acolo unde lucrarile sunt deja avansate si pe reguli masurabile pentru a reduce tensiunile din jurul transferurilor. In acelasi timp, pachetul administrativ propus impinge sistemul spre o disciplina financiara mai stricta.
Daca traseul legislativ se incheie cu aprobarea Guvernului si adoptarea de catre Parlament, 2026 ar putea veni cu o dubla presiune pentru autoritati, sa accelereze santierele si sa faca economie in aparatul administrativ, fara sa intrerupa serviciile catre cetateni.
