Ministerul Educatiei a anuntat finalizarea etapei de inscriere pentru unitatile de invatamant interesate sa devina parte din Programul National pentru pilotarea sistemica de planuri-cadru in invatamantul liceal. Potrivit calendarului comunicat, termenul-limita pentru depunerea candidaturilor a fost ieri, 15 ianuarie 2026, marcand inchiderea primei ferestre de acces intr-un proiect cu miza mare pentru felul in care ar putea arata liceul in urmatorii ani.
Ministerul Educatiei prezinta demersul ca pe un prim pas curajos catre o scoala flexibila, adaptata nevoilor reale ale elevilor. In centrul initiativei se afla descentralizarea decizionala si principiul subsidiaritatii, adica mutarea unei parti a deciziilor la nivelul scolii, acolo unde se cunosc cel mai bine profilul elevilor, resursele comunitatii si directiile de dezvoltare.
Ministerul Educatiei precizeaza ca la apelul lansat au raspuns 28 de unitati de invatamant din 15 judete si Municipiul Bucuresti. Dintre acestea, 20 sunt unitati de invatamant de stat, iar opt sunt unitati de invatamant particular, cu niveluri si filiere variate. Pentru sistem, mesajul e dublu: exista interes institutional pentru schimbare, iar participarea privata sugereaza ca testarea arhitecturilor curriculare va acoperi realitati educationale diferite.
Ministerul Educatiei subliniaza ca programul este concretizarea unei viziuni moderne asupra arhitecturii curriculare, intr-un proces amplu initiat de fostul ministru Daniel David. In logica prezentata, scolile participante ar urma sa primeasca libertatea de a construi o oferta educationala relevanta, centrată pe competente si racordata la viitor, in timp ce sistemul urmareste sa invete din rezultate, ajustari si modele functionale.
Ministerul Educatiei descrie pilotarea ca pe un laborator de politici publice in care se vor testa arhitecturi educationale ce ar putea deveni, ulterior, standardul in educatia romaneasca. Miza nu este doar schimbarea unei liste de discipline, ci modul in care scoala isi proiecteaza parcursul educational: relevanta pentru viata reala, coerenta cu competentele urmarite si sustenabilitate in timp.
Ministerul Educatiei a transmis si un mesaj public de apreciere pentru echipele manageriale si consiliile profesorale care si-au asumat inscrierea, accentuand ideea de curaj institutional. In cheia acestui program, curajul inseamna si acceptarea unui proces de evaluare, dialog si rafinare, in care proiectul propus de o unitate poate fi ajustat pentru a respecta legalitatea, designul curricular si capacitatea de implementare.
Ministerul Educatiei arata ca procesul de selectie intra acum in linie dreapta, conform procedurii operationale si calendarului aprobat de Comisia Nationala de Coordonare. Prima etapa este analiza preliminara, unde un grup de lucru a demarat verificarea eligibilitatii si oportunitatii cererilor depuse. Aceasta filtrare stabileste daca proiectele indeplinesc conditiile de baza pentru a merge mai departe.
A doua etapa, potrivit Ministerul Educatiei, este evaluarea calitativa. Proiectele admise intra intr-o evaluare detaliata si intr-un dialog cu Comisia de coordonare pentru rafinarea planurilor-cadru propuse. Accentul, conform descrierii oficiale, se va pune pe legalitate, relevanta, design si sustenabilitate, patru criterii care pot decide daca o idee devine pilot functional sau ramane doar pe hartie.
Ministerul Educatiei mentioneaza ca lista unitatilor-pilot va fi aprobata prin Ordin de Ministru pana cel tarziu la 15 martie 2026. Pana atunci, institutia se pozitioneaza ca partener de dialog constant si promite asistenta tehnica pentru ca proiectul sistemic sa devina un succes national. Daca pilotarea va livra modele credibile, programul poate deschide drumul catre o schimbare mai ampla, cu impact direct asupra elevilor si asupra felului in care liceul isi defineste misiunea in societate.
