Ministerul Educatiei Anunta Cate Licee vor Pilota Planurile-Cadru de Invatamant Liceal in Romania

Ministerul Educatiei Anunta Cate Licee vor Pilota Planurile-Cadru de Invatamant Liceal in Romania
Ministerul Educatiei Anunta Cate Licee vor Pilota Planurile-Cadru de Invatamant Liceal in Romania. FOTO: Facebook/Ministerul Educatiei.

Ministerul Educatiei a anuntat finalizarea etapei de inscriere pentru unitatile de invatamant care vor sa devina parte din Programul National pentru pilotarea sistemica de planuri-cadru in invatamantul liceal. Conform calendarului oficial, termenul-limita pentru depunerea candidaturilor a fost ieri, 15 ianuarie 2026, un moment care marcheaza trecerea de la intentie la procedura si, potential, la un model nou pentru liceul romanesc.

Ministerul Educatiei prezinta programul drept concretizarea unei viziuni moderne asupra arhitecturii curriculare, un proces amplu inceput sub fostul ministru Daniel David. In centrul demersului se afla descentralizarea decizionala, principiul subsidiaritatii si ideea ca scoala trebuie sa poata construi o oferta educationala relevanta, centrata pe competente si racordata la viitor, nu doar la rutina.

Miza programului este descrisa ca un prim pas curajos catre o scoala flexibila, adaptata nevoilor reale ale elevilor. In esenta, pilotarea urmareste testarea unor arhitecturi educationale care ar putea deveni, in timp, standardul in educatia romaneasca. Practic, se urmareste o schimbare de logica: de la un cadru rigid, la un cadru in care deciziile pot fi luate mai aproape de elev, prin solutii proiectate la nivel de unitate scolara.

Ministerul Educatiei sustine ca aceasta etapa este despre capacitatea scolilor de a gandi coerent si sustenabil, nu doar de a aplica. Iar pentru sistem, pilotarea nu este doar o eticheta, ci un mecanism prin care se testeaza, se ajusteaza si se valideaza inainte ca o reforma sa fie extinsa.

La apelul lansat au raspuns 28 de unitati de invatamant din 15 judete si Municipiul Bucuresti. Dintre acestea, 20 sunt unitati de invatamant de stat, iar opt sunt unitati de invatamant particular, cu niveluri si filiere variate. Lista completa este mentionata ca fiind disponibila intr-un material separat, indicat printr-un link.

Ministerul Educatiei a transmis un mesaj public de apreciere pentru echipele manageriale si consiliile profesorale implicate, subliniind curajul de a intra intr-un proces care presupune proiectare, asumare si evaluare. In lectura autoritatilor, participarea la pilotare devine un semnal de maturitate institutionala: capacitatea de a propune un design curricular relevant, legal si sustenabil, intr-un cadru in care dialogul conteaza.

De acum, procesul intra in linie dreapta, conform procedurii operationale si calendarului aprobat de Comisia Nationala de Coordonare. Prima etapa este analiza preliminara, deja demarata de un grup de lucru care verifica eligibilitatea si oportunitatea cererilor depuse. Este filtrul tehnic care stabileste daca proiectele pot intra mai departe in competitie.

Urmeaza evaluarea calitativa, unde proiectele admise vor trece printr-o analiza detaliata si prin dialog cu Comisia de coordonare, pentru rafinarea planurilor-cadru propuse. Accentul anuntat: legalitate, relevanta, design si sustenabilitate. Nu este, asadar, doar un exercitiu de forma, ci o etapa in care se testeaza consistenta ideilor si capacitatea scolii de a le sustine in timp.

Etapa finala este aprobarea listei unitatilor pilot, care va fi formalizata prin Ordin de Ministru pana cel tarziu la 15 martie 2026. Ministerul Educatiei precizeaza ca va ramane un partener de dialog constant pentru scolile implicate si va asigura asistenta tehnica necesara, astfel incat proiectul sistemic sa poata livra rezultate la nivel national.

Pentru sistemul liceal, pilotarea planurilor-cadru deschide o fereastra rara: sansa de a testa, in conditii controlate, o scoala mai flexibila, mai conectata la competente si mai aproape de realitatea elevilor. Daca etapele procedurale vor filtra riguros proiectele si daca sprijinul tehnic va ramane constant, programul poate deveni un reper de reforma bazata pe dovezi, nu pe impuls.