Ministerul Mediului pune in fata publicului o concluzie greu de ignorat, datele oficiale ale Administratiei Nationale de Meteorologie indica faptul ca anul 2025 a fost marcat de o succesiune fara precedent de fenomene extreme, de la canicula la seceta severa si episoade de precipitatii intense. Mesajul central este ca nu mai vorbim despre evenimente izolate, ci despre o tendinta de incalzire accelerata si o variabilitate tot mai accentuata a vremii.
Ministerul Mediului subliniaza ca 2025 se inscrie intre cei mai caldurosi ani din istoria masuratorilor din Romania, al patrulea cel mai cald an din intervalul 1901–prezent. Temperatura medie anuala a ajuns la 11,95°C, cu o abatere pozitiva de +1,22°C fata de media 1991–2020. In acelasi tablou, perioada 2012–2025 este descrisa drept cea mai calda secventa de 14 ani consecutivi din istoria observatiilor meteorologice nationale, un indiciu al unei schimbari structurale a regimului termic, nu al unei fluctuatii trecatoare.
In lectura Ministerul Mediului, 2025 arata cat de repede se modifica tiparele meteo si cat de periculoasa devine combinatia de extreme. Ministra mediului, apelor si padurilor, Diana Buzoianu, a transmis ca nu este vorba doar despre temperaturi mai mari, ci despre un mix tot mai riscant intre valuri de caldura, lipsa apei si ploi violente concentrate in intervale scurte. Aceasta realitate, spune ea, obliga la regandirea modului in care sunt gestionate apa, solul si infrastructura de protectie impotriva dezastrelor.
Ministerul Mediului indica si un element prezentat drept premiera institutionala, atragerea unor specialisti de anvergura in domeniul schimbarilor climatice, pentru solutii bazate pe stiinta si date solide. In perioada urmatoare, a anuntat ministra, va fi prezentat un prim rezultat concret, norme de gestionare a padurilor, tot mai afectate de schimbarile climatice. Pentru autoritati, miza nu este doar reactia la urgente, ci adaptarea unor sisteme care tin economia si comunitatile in picioare.
Ministerul Mediului conecteaza cifrele din 2025 cu un trend mai lung, pe ultimii 30 de ani, temperatura medie anuala in Romania a crescut cu +0,54°C fata de perioada 1981–2010, iar in Bucuresti cu +0,49°C. Efectul practic al acestei evolutii a fost multiplicarea recordurilor termice la scara zilnica, lunara, sezoniera si anuala.
Luna iulie 2025 a iesit in evidenta prin canicula extrema. Au fost sase avertizari generale de cod rosu, iar maximele au urcat pana la 43,4°C la Calafat, cu valori de peste 41°C in numeroase statii din sud si vest. In acelasi an, episoadele de furtuni violente au venit cu rafale care au depasit 150 km/h in Banloc si 100 km/h in mai multe zone montane si vestice, aratand cat de abrupt pot escalada fenomenele.
Ministerul Mediului descrie seceta ca una dintre caracteristicile definitorii, sapte luni secetoase, iar iunie 2025 a fost cea mai secetoasa luna din istorie, cu 18,9 mm precipitatii fata de media climatologica de 90,5 mm. Vara 2025 a ajuns a patra cea mai secetoasa vara la nivel national, iar Dobrogea a fost regiunea cea mai afectata, cu doar 34,3 mm in medie.
In oglinda secetei, 2025 a adus si precipitatii extreme. Mai a fost una dintre cele mai ploioase luni din ultimele decenii, iar octombrie 2025 a stabilit recorduri regionale si nationale. In prima decada a lunii octombrie, la 51 de statii meteorologice s-au inregistrat peste 100 l/mp, iar in mai multe locatii au fost depasite maxime istorice de precipitatii in 24 de ore.
Ministerul Mediului pune accent pe alternanta rapida dintre uscaciune si ploi torentiale, ca explicatie pentru volumul urias de alerte. In 2025 au fost emise 170 de avertizari generale, dintre care 14 de cod rosu, si 3.521 de avertizari nowcasting, dintre care 77 de cod rosu, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Pentru populatie, aceasta statistica se traduce in episoade repetate de risc, sanatate in canicula, agricultura sub stres hidric, infrastructura vulnerabila la viituri rapide si vijelii.
Ministerul Mediului transmite, prin datele ANM si prin mesajul politic al conducerii, ca 2025 nu a fost doar un an dificil, ci un semnal de schimbare de etapa. Recordurile de temperatura, seceta prelungita si ploi extreme nu mai pot fi tratate ca exceptii. Daca tiparul ramane, prioritatea devine adaptarea, reguli, investitii si decizii care reduc expunerea si cresc rezilienta, de la paduri si apa, pana la infrastructura de protectie impotriva dezastrelor.
