Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a condus delegația României la reuniunea informală a miniștrilor mediului din Uniunea Europeană, desfășurată în perioada 5–6 februarie 2026, în Cipru, la Lefkosia, într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să lege mai strâns securitatea resurselor, adaptarea la climă și competitivitatea economică. În mesajul transmis, ministra Diana Buzoianu a descris întâlnirea drept o ocazie de a împinge UE spre o înțelegere comună a unor teme care se influențează reciproc și care, în următorii ani, vor decide direcția investițiilor europene.
Ministrul Mediului a salutat organizarea și agenda concentrată a Președinției Cipriote, subliniind că discuțiile au urmărit trei priorități strâns legate: reziliența climatică și la apă, rolul UE în negocierile internaționale privind clima și viitorul Actului privind Economia Circulară. În spatele formulărilor tehnice se află însă un pariu politic și economic: cum își securizează Europa apa, resursele și poziția în negocierile globale, fără să-și fragilizeze competitivitatea internă.
Pe agenda reuniunii au fost trecute trei direcții clare: alinierea politicilor privind reziliența climatică și a apei, consolidarea eficacității Uniunii Europene în negocierile internaționale despre schimbările climatice și abordarea celor mai critice lacune din legislația actuală a UE. Ministrul Mediului a indicat, prin această listă, că miza nu mai este doar definirea de obiective, ci și conectarea lor la instrumente concrete: finanțare, coordonare și reguli aplicabile.
În prima sesiune, dedicată construirii unei Europe reziliente, Ministrul Mediului a pus accent pe ceea ce România consideră punctul sensibil: finanțarea adecvată pentru sectorul apei. Mesajul transmis a fost direct: viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 ar trebui să includă fonduri specifice pentru proiectele legate de apă. Investițiile vizate, în abordarea prezentată, merg dincolo de infrastructură, spre gestionare durabilă, cercetare, inovare și digitalizare în sectorul apei.
Ministrul Mediului a legat această cerere de fonduri de eforturile României de implementare a Pachetului privind Cadrul Integrat pentru Reziliența Climatică și a Strategiei pentru Reziliența la Apă. În aceeași logică, sprijinul european este văzut nu doar ca finanțare, ci și ca cooperare transfrontalieră și protejarea infrastructurii de apă, adică o agendă care implică vecini, rețele și capacitate de răspuns în situații de stres climatic.
O a doua temă majoră a reuniunii a fost întărirea eficacității UE în negocierile internaționale privind clima. Ministrul Mediului a așezat România în interiorul acestui efort comun, sugerând că viitoarele runde de negocieri vor cere mai multă coerență și capacitate de influență la nivel european. În acest tablou, mesajul este că adaptarea internă și diplomația climatică externă trebuie să meargă în paralel.
În același timp, discuțiile au inclus abordarea lacunelor critice din legislația actuală a UE. Ministrul Mediului a indicat această direcție ca parte dintr-o agendă orientată spre viitor, care încearcă să reducă diferențele dintre ambiție și implementare. În practică, asta înseamnă că, pe lângă politici și strategii, urmează o etapă de reglaj fin: ce nu funcționează, unde sunt goluri și cum se corectează.
Pe economia circulară, România a susținut dezvoltarea Actului privind Economia Circulară ca instrument-cheie pentru îmbunătățirea accesului UE la resurse, a autonomiei strategice și a competitivității. Ministrul Mediului a prezentat o abordare pragmatică, cu accent pe transparență, cooperare regională și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Ca exemplu de bună practică, ministra a invocat implementarea Sistemului Garanție-Returnare, subliniind colaborarea dintre autorități și sectorul privat și faptul că, în 2025, consumatorii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje prin SGR.
În aceeași notă, Ministrul Mediului a lansat invitația către partenerii europeni pentru Conferința Europeană privind Sistemul Garanție-Returnare, programată la București, pe 18 martie 2026—un moment care poate transforma o politică națională într-un studiu de caz european, într-un an în care presiunea pe resurse și eficiență crește.
Ministrul Mediului a conturat, la Lefkosia, o linie de mesaj în care România cere sprijin țintit pentru apă în următorul buget multianual, își conectează planurile de reziliență la cooperare transfrontalieră și își promovează experiența SGR ca argument pentru economia circulară. Reuniunea informală nu a fost doar o fotografie de familie, ci un semnal despre ce teme vor domina următoarele negocieri europene: bani, reguli și rezultate măsurabile, într-o Europă care își caută simultan siguranța climatică și avantajul economic.
