Ministerul Educației pregătește hotărârea de Guvern care aprobă Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor universitare, precum și structura instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2026–2027. Ministerul Educației indică faptul că acest cadru este construit pe baza articolelor relevante din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și devine reperul oficial după care universitățile își pot organiza oferta.
Ministerul Educației precizează că, anual, prin hotărâre de Guvern, la propunerea sa, sunt stabilite: domeniile și programele acreditate sau autorizate provizoriu, locațiile geografice de desfășurare, numărul de credite transferabile, forma de învățământ, limba de predare și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați. Pentru candidați și familii, miza este simplă: lista aprobată definește ce este recunoscut și ce nu.
Ministerul Educației atrage atenția asupra consecințelor atunci când un program nu funcționează legal. În logica proiectului, o specializare sau un program este considerat legal doar dacă este autorizat provizoriu ori acreditat și funcționează în condițiile stabilite prin actele de autorizare sau acreditare. Ministerul Educației subliniază că organizarea și desfășurarea unor programe în afara acestui cadru se sancționează prin nerecunoașterea studiilor pentru beneficiari.
Mai departe, Ministerul Educației indică mecanismul de intervenție: retragerea imediată a autorizației de funcționare provizorie sau a acreditării pentru instituția în cauză, prin hotărâre a Guvernului. În același timp, cadrul propus stabilește că o instituție de învățământ superior, de stat sau particulară, poate organiza admiterea numai la structurile și programele aprobate prin hotărârea Guvernului inițiată înainte de data de 31.03.2026.
Ministerul Educației explică faptul că fundamentarea structurilor și a programelor din actul normativ ține cont de prospectarea cererilor economice și sociale de calificări universitare, echilibrul între licență și masterat, tendințele demografice, autonomia universitară și răspunderea publică, plus organizarea fluxurilor studențești. În practică, această abordare urmărește ca oferta să rămână conectată la realitățile pieței muncii.
Ministerul Educației arată că proiectul modifică unele structuri instituționale la solicitarea universităților, rectifică specializări școlarizate pe baza rapoartelor agențiilor de asigurare a calității și introduce specializări noi evaluate de ARACIS sau de alte agenții din țară ori străinătate înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității (EQAR). Ministerul Educației mai notează că programele se depun la astfel de agenții doar dacă duc la calificări relevante pe piața muncii, oferind acces la ocupații și funcții specifice fiecărui ciclu de studii.
Ministerul Educației plasează autonomia universitară într-un cadru de responsabilitate publică: senate universitare își fac planuri strategice de dezvoltare instituțională și încheie contracte instituționale cu ministerul, asumând cheltuirea eficientă a fondurilor bugetare alocate. Totodată, documentul include specializări propuse pentru autorizare provizorie și acreditare, pe baza hotărârilor adoptate în perioada august 2025 – martie 2026, în urma evaluărilor realizate de ARACIS și de agenții înscrise în EQAR.
Prin această hotărâre, Ministerul Educației trasează limite clare: ce programe pot apărea în ofertă, câți studenți pot fi școlarizați și în ce condiții. Pentru universități, înseamnă aliniere la evaluări și reguli; pentru candidați, înseamnă un filtru esențial între studii recunoscute și promisiuni riscante.
