Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pune pe masă o teză simplă: România nu mai poate sta în așteptare, dacă vrea capital nou și producție locală. Ministrul Finanțelor argumentează că statul trebuie să promoveze activ oportunitățile de investiții și să ofere un cadru predictibil, cu stimulente avantajoase, pentru a atrage proiecte de amploare.
Ministrul Finanțelor explică miza economică prin efectele în lanț ale investițiilor mari: locuri de muncă bine plătite, creșterea producției în România, exporturi mai mari și oportunități reale pentru IMM-uri și antreprenori. În această logică, firmele mici nu rămân spectatori, ci devin furnizori și parteneri, cu beneficii directe în contracte, cerere și transfer de tehnologie.
Ministrul Finanțelor leagă noul pachet de o serie de decizii fiscale anterioare, prezentate ca semnale către investitori. Componenta pentru stimularea investițiilor mari, lansată în dezbatere publică, este descrisă ca o completare a măsurilor adoptate la finalul anului trecut: abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și a taxei pe stâlp din 2027.
În lectura Ministrului Finanțelor, acest set de pași construiește un mesaj coerent: România își asumă un parteneriat serios, într-un cadru mai ușor de planificat pe termen mediu și lung. Iar predictibilitatea, susține Ministrul Finanțelor, devine un instrument de competitivitate, nu doar o promisiune politică.
Piesa centrală este o schemă dedicată investițiilor productive majore, pentru proiecte strategice de minimum 1 miliard de lei. Ministrul Finanțelor descrie aceste proiecte ca fiind capabile să accelereze producția, să genereze exporturi, să substituie importuri și să sprijine dezvoltarea regională.
Pentru aceste investiții, Ministrul Finanțelor anunță un mix de instrumente: granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport de capital. Logica e una de masă critică: capacități industriale noi, plus comenzi consistente pentru furnizori locali și IMM-uri, astfel încât beneficiul să se propage în economie, nu să rămână izolat în bilanțul unei singure companii.
O altă schemă vizează industria prelucrătoare și sectoarele cu deficit comercial, cu un buget total de 1,05 miliarde euro. Pragul de intrare: investiții de minimum 50 milioane de lei. Ministrul Finanțelor indică direcția: România trebuie să producă local bunuri importate astăzi, pentru a reduce dezechilibrele comerciale.
Exemplele menționate de Ministrul Finanțelor includ fabricarea produselor farmaceutice și a componentelor electronice, tocmai pentru că aici presiunea importurilor este mare, iar potențialul de creare a lanțurilor locale de furnizare poate schimba rapid ecuația.
În zona „zero net” și a resurselor minerale strategice, Ministrul Finanțelor introduce proiecte de minimum 75 milioane lei, susținute prin credite fiscale aplicabile până la 7 ani și garanții de stat. Bugetul alocat: 1,05 miliarde euro, cu impact direct asupra tranziției industriale și tehnologice.
Schema, spune Ministrul Finanțelor, se adresează companiilor care procesează materii prime strategice și critice, precum cobalt sau litiu, ori dezvoltă produse finite și componente pentru tehnologii verzi: solar, eolian, baterii și stocare de energie. În esență, România încearcă să urce pe lanțul de valoare, dincolo de rolul de piață de consum.
TECHUP ROMANIA este componenta pentru Cercetare, Dezvoltare și Tehnologii Avansate, pentru 2026–2032, cu buget total de 1,05 miliarde euro. Ministrul Finanțelor vorbește despre proiecte între 5 și 50 milioane lei, sprijinite prin granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Domeniile țintite: inteligență artificială, microelectronică, biotehnologie și medicină de precizie, energie verde și stocare, producție avansată, robotică, tehnologie spațială și nanotehnologii.
Separat, există și o structură pentru consolidarea capacităților industriale de apărare: investiții de minimum 10 milioane lei, finanțate cu 200 milioane euro din fonduri europene. Obiectivul: modernizarea și extinderea bazei industriale, automatizare și integrare în lanțurile europene de aprovizionare.
În mesajul Ministrului Finanțelor, pachetul nu este doar o listă de programe, ci o schimbare de direcție: de la consum la investiții și de la soluții pe termen scurt la dezvoltare structurală. Dacă instrumentele vor funcționa așa cum sunt gândite, România poate câștiga simultan capital, capacități industriale și o poziție mai bună în lanțurile europene, iar IMM-urile pot deveni beneficiarii direcți ai fiecărei investiții mari atrase.
