BANCA Transilvania atrage atenția că, în 2026, inteligența artificială nu mai este doar un instrument de productivitate, ci și un accelerator pentru fraudele online. Pe fondul discuțiilor tot mai frecvente despre AI, se observă că atacatorii o folosesc tot mai des pentru a crea mesaje credibile, scenarii urgente și identități digitale care par autentice.
BANCA Transilvania pornește de la o concluzie relevantă pentru contextul anului 2026, phishing-ul și fraudele asistate de tehnologie rămân principalele cauze ale pierderilor financiare, potrivit Global Cybersecurity Outlook 2026. În același timp, 94% dintre liderii globali cred că AI va fi una dintre cele mai importante forțe care modelează securitatea digitală în 2026, semn că lupta dintre protecție și atac devine mai sofisticată.
Prima greșeală este oferirea datelor cardului sau a codurilor de securitate atunci când cineva invocă urgența, număr de card, CVV sau un cod primit prin SMS. Mesajele pot suna perfect plauzibile, pentru că AI poate replica limbajul instituțiilor, al companiilor sau al altor organizații, iar presiunea emoțională face restul.
Recomandarea transmisă este simplă, nu trimiți niciodată astfel de date și nu dictezi parole. Verifici direct în aplicația băncii sau apelezi instituția la numărul oficial, ca să elimini riscul de a vorbi cu un impostor care doar mimează legitimitatea.
A doua greșeală apare în fața ofertelor care par ireale, reduceri uriașe, valabile doar azi, pe un site necunoscut. AI poate genera un magazin online fals în câteva minute, cu logo-uri copiate, imagini perfecte și texte impecabile, tocmai pentru a convinge utilizatorul să introducă datele cardului.
BANCA Transilvania Avertizeaza privind Inteligența Artificială Folosită pentru a-ți Fura Banii
Sfatul practic, verifici adresa site-ului, inclusiv diferențe minuscule în nume; te uiți dacă există conexiune securizată; cauți recenzii despre comerciant și, dacă totul pare dubios, tratezi situația ca atare. În plus, poți face un test rapid cu o unealtă de verificare precum ScamAdviser.com, înainte să plătești.
A treia greșeală este neactivarea alertelor și a autentificării în doi pași. În multe cazuri, fraudele pot rămâne neobservate ore sau chiar zile, timp în care banii pot fi deja retrași, ceea ce face imposibilă recuperarea sumei mai târziu.
Mesajul este orientat spre prevenție, activezi notificările și autentificarea în doi pași din aplicația băncii, pentru că sunt printre cele mai eficiente metode de protecție atunci când cineva încearcă să îți acceseze contul fără drept.
A patra greșeală este reacția impulsivă la mesaje care creează panică, cont blocat, plată suspectă, solicitări disperate, inclusiv mesaje vocale generate cu AI care pot imita vocea unei persoane apropiate. Atacatorii mizează pe acel moment scurt în care logica scade, iar deciziile se iau pe repede înainte.
Rețeta de siguranță, închizi apelul și suni persoana respectivă la numărul pe care îl știi deja, salvat în agendă. Poți stabili și o parolă de siguranță cu cei dragi, pentru situații-limită, astfel încât verificarea să fie rapidă și clară.
A cincea greșeală este click-ul pe link-uri primite în mesaje sau pe rețele sociale, indiferent că par venite de la curier, de la cineva drag sau de la bancă. Prin AI se pot genera link-uri, documente și mesaje care arată aproape identic cu cele reale, iar un singur click poate deschide drumul către furt de date.
Recomandarea finală este să intri manual pe site-ul oficial și să eviți accesarea link-urilor din mesaje. BANCA Transilvania subliniază explicit că nu va trimite niciodată mesaje cu link-uri, tocmai pentru a reduce confuzia și pentru a încuraja o rutină sigură de verificare.
În 2026, riscul nu mai vine doar din greșeli evidente, ci din scenarii atent construite, cu aparență perfectă. Diferența dintre o tranzacție sigură și una păguboasă se face, de multe ori, în câteva secunde, nu oferi date, nu te grăbi, verifică prin canale oficiale și activează măsurile de protecție din aplicație. Informațiile au fost puse la dispoziție pentru redactare de Asociația Română a Băncilor, alături de Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
