Ministrul Apărării, Radu Miruță, revine de la Bruxelles după două zile descrise ca intense, cu întâlniri și discuții care i-au întărit două concluzii, România are o oportunitate reală să intre în lanțul european de producție al industriei de apărare și, în același timp, trebuie să fie mai fermă în contracararea războiului hibrid.
Ministrul Apărării vorbește despre o fereastră de timp care nu rămâne deschisă la nesfârșit. Mesajul este unul de urgență, dacă România se mișcă rapid și pe direcția corectă, poate transforma o nevoie de securitate într-o șansă economică și strategică, în contextul în care Europa își accelerează dezvoltarea capacităților de apărare.
În evaluarea sa, intrarea în ecosistemul industrial european al apărării ar fi o oportunitate rară, pe care România nu își permite să o rateze. Accentul cade pe viteză și pe corectitudinea deciziilor, nu e suficient să existe intenție, ci e nevoie de pași concreți, aliniați la așteptările și standardele europene.
Ministrul Apărării sugerează că investițiile în industria de apărare trebuie privite și ca un instrument de consolidare a rezilienței statului. În logica sa, siguranța nu se construiește doar prin achiziții și programe, ci și prin capacitatea de a integra România într-un cadru mai larg, în care producția și cooperarea devin parte a arhitecturii comune.
A doua convingere pe care o subliniază este că orice efort pentru industria de apărare rămâne incomplet fără o reacție mai puternică împotriva războiului hibrid. Ministrul Apărării spune că acesta afectează pe toată lumea tocmai prin invizibilitate și perfidie, iar efectele lui se văd în valurile de ură, dezinformare și în povești distorsionate care circulă rapid.
În această perioadă complicată, avertismentul e clar, vigilența publică trebuie să crească, iar narațiunile gata ambalate nu ar trebui acceptate automat. Puterea societății, în viziunea sa, stă în gândirea critică, rezistența la manipulare și cererea de explicații bazate pe fapte.
Ministrul Apărării descrie o campanie coordonată din social media în care tot mai mulți oameni îl întreabă despre o presupusă legătură cu „satelitul”. Spune că a explicat transparent ce cheltuieli au fost făcute, unde se află România și ce a refuzat, deocamdată, să semneze, într-un cadru pe care îl consideră corect, factual și verificabil.
Cu toate acestea, afirmă că rămâne uimit de ușurința cu care se construiesc realități paralele în online, chiar și atunci când mecanismele din spatele lor sunt înțelese. Ministrul Apărării leagă direct acest fenomen de ideea că Europa trebuie să își protejeze nu doar infrastructura și echipamentele, ci și mințile oamenilor.
Mesajul capătă greutate când Ministrul Apărării spune că nu înțelegi cu adevărat durerea războiului până nu stai față în față cu cei care îl trăiesc zilnic. El menționează o discuție aplicată cu Mykhailo Fedorov, ministrul Apărării din Ucraina, despre situația de pe front, despre cum digitalizarea armatei aduce avantaje tactice și salvează vieți, dar și despre securitatea la Marea Neagră și lecțiile dure ale conflictului.
Ministrul Apărării insistă că sprijinul pentru Ucraina este, în realitate, sprijin pentru propria siguranță. În contextul agresiunii Rusiei, solidaritatea nu mai este doar un principiu, ci o responsabilitate și o investiție în stabilitatea comună. Eforturile aliaților ar întări reziliența partenerilor și ar contribui direct la protejarea cetățenilor români.
România va continua să acționeze alături de aliați și parteneri pentru cooperare, interoperabilitate și întărirea arhitecturii de securitate. Pentru el, miza finală se rezumă simplu, împreună suntem puternici, dezbinați devenim ținta ușoară.
