Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, anunță că Portul Constanța va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești după finalizarea procesului inițiat de BERD pentru găsirea unui investitor strategic. Ministrul Transporturilor descrie decizia drept una cu relevanță majoră nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune a Mării Negre, într-un moment în care infrastructura și logistica au devenit instrumente de securitate economică.
Ministrul Transporturilor pune accentul pe poziția unică a Giurgiuleștiului: singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, un nod esențial la intersecția Dunării cu spațiul Mării Negre. În logica acestui anunț, miza nu este doar o schimbare de administrare sau o tranzacție, ci construirea unei viziuni comune care să lege mai strâns fluxurile de mărfuri dintre Dunăre și mare, cu efecte directe asupra tranzitului și investițiilor.
Integrarea Giurgiuleștiului într-o viziune comună cu Portul Constanța ar consolida coridorul logistic Dunăre–Marea Neagră și ar crea, în formula prezentată, o platformă regională mai puternică pentru comerț, tranzit și investiții. În termeni practici, asta înseamnă o rețea de operare mai coerentă și o capacitate sporită de a gestiona volume în creștere, într-un bazin în care competiția dintre rute devine tot mai intensă.
Mesajul transmis e că România vizează un rol activ în dezvoltarea infrastructurii strategice din proximitatea sa, pe fondul reașezărilor geopolitice și al presiunii de a diversifica rutele comerciale. Prin această preluare, se conturează ideea unei „coloane vertebrale” logistice care să lege mai eficient Dunărea de ieșirea la mare, reducând vulnerabilități și crescând atractivitatea pentru investitori.
Ministrul Transporturilor enumeră explicit contribuțiile așteptate: creșterea capacității de operare în regiune, eficientizarea fluxurilor comerciale către și dinspre Republica Moldova, sprijinirea reconstrucției Ucrainei prin rute alternative sigure și integrarea mai profundă a Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport TEN-T. E o listă care arată că porturile sunt văzute tot mai mult ca infrastructură critică, nu doar ca „porți” economice.
În această cheie, Giurgiulești nu apare ca un activ izolat, ci ca o verigă într-un lanț mai mare: rute mai flexibile, opțiuni de tranzit mai multe și o capacitate mai bună de a absorbi șocuri regionale. Discursul pune accent pe utilitatea practică a unor rute alternative, într-un context în care predictibilitatea și siguranța transportului contează la fel de mult ca viteza.
Ministrul Transporturilor afirmă că Portul Constanța a demonstrat în ultimii ani capacitatea de a gestiona volume record și de a implementa investiții majore în infrastructură, energie și digitalizare. Extinderea acestui model la Giurgiulești ar însemna investiții, modernizare și o dezvoltare predictibilă, cu sublinierea respectului deplin față de legislația și suveranitatea Republicii Moldova.
Totodată, Ministrul Transporturilor spune că proiectul a fost susținut printr-o abordare responsabilă, bazată pe analize financiare riguroase, evaluări de risc actualizate și o viziune clară asupra impactului pe termen lung. În formularea sa, România nu urmărește doar o tranzacție, ci consolidarea unui culoar strategic și întărirea poziției de pilon logistic la Marea Neagră, cu miză regională și europeană.
Pe un plan intern, Ministrul Transporturilor a anunțat și o vizită pe șantierul viitoarei stații de metrou Gara Băneasa, parte a Magistralei 6. Împreună cu directorul Metrorex și echipele tehnice ale constructorului și supervizorului, a analizat stadiul lucrărilor pentru a se asigura că proiectul avansează conform graficului.
Un punct central al discuțiilor a fost impactul nedorit al lucrărilor asupra traficului și asupra vieții de zi cu zi. Ministrul Transporturilor spune că a solicitat constructorilor coordonare permanentă cu Metrorex și cu autoritățile implicate, astfel încât restricțiile de trafic să fie optimizate și adaptate în funcție de evoluția lucrărilor. Obiectivul rămâne, în mesajul său, eficiența și încadrarea în graficul de execuție.
Între ambiția regională a porturilor și presiunea concretă a șantierelor urbane, mesajul este unul de continuitate: investiții, dezvoltare și control mai strict al efectelor asupra economiei și vieții cotidiene. În această dublă mișcare, România își proiectează influența logistică spre Marea Neagră și, simultan, încearcă să țină ritmul marilor proiecte de mobilitate din Capitală.
