Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, descrie o problemă care, dincolo de geopolitică, ține de tehnologie pură, rafinarea pământurilor rare și a materialelor rare. Ministrul Energiei spune că, în prezent, Asia controlează peste 80% din capacitățile de rafinare la nivel mondial, ceea ce transformă accesul la aceste materiale într-o vulnerabilitate strategică pentru economiile occidentale. Ministrul Energiei insistă că adevărata provocare nu este doar să ai minereul, ci să îl poți procesa și transforma rapid în produse utilizabile industrial.
Ministrul Energiei afirmă că, în ultimele șase luni, a lucrat împreună cu o companie foarte importantă din Statele Unite, evaluată la câteva miliarde de dolari, pentru a pune pe masă un protocol de cooperare. Ministrul Energiei spune că, prin acest protocol, pământuri rare extrase din Groenlanda ar urma să fie aduse la Feldioara, în România, unde ar fi rafinate. Ministrul Energiei prezintă această schemă drept baza unui prim proiect integrat de extracție, rafinare și consum, în care România nu ar fi doar un punct de tranzit, ci o verigă activă în lanțul de valoare.
Ministrul Energiei leagă această inițiativă de o promisiune industrială mai mare, materialele rare rafinate ar urma să fie destinate industriei aerospațiale, inclusiv pentru SpaceX, compania lui Elon Musk. Ministrul Energiei punctează că România are un atu rar în regiune, invocând o istorie importantă în procesarea materialelor radioactive, experiență pe care o consideră relevantă pentru dezvoltarea unor capacități moderne de rafinare și prelucrare. În logica expusă de Ministrul Energiei, un asemenea proiect ar deschide drumul către un ecosistem de producție cu cerere stabilă și cu standarde tehnologice foarte ridicate.
Ministrul Energiei avertizează că ritmul va fi decisiv și că depinde foarte mult cât de rapid se vor mișca pașii următori. Totuși, Ministrul Energiei indică o anvergură financiară care ar schimba harta industrială, până la 3 miliarde de euro în următorii zece ani, dacă proiectele sunt puse în mișcare la timp. Ministrul Energiei conturează un scenariu în care prima rafinărie, împreună cu întreg ciclul integrat de extracție, rafinare și consum, ar funcționa ca un reper în emisfera occidentală, cu potențial de extindere ulterior.
Ministrul Energiei spune că, odată realizată o astfel de rafinărie integrată, dezvoltarea poate continua pe orizontal, deoarece marile companii din high-tech ar avea un avantaj economic dacă vin în România și procesează pământurile rare aproape de zona de rafinare. Ministrul Energiei aduce în discuție și grafitul, pe care îl numește extrem de important, în contextul în care lanțurile moderne de producție cer materiale critice în volume mari și cu trasabilitate.
Ministrul Energiei afirmă că România are 16 din cele 32 de elemente critice la nivel european, elemente care se găsesc doar în țara noastră și, cel mult, încă într-un stat membru UE, motiv pentru care consideră că România este pe primul loc la resurse de subsol din această perspectivă. Concluzia sa este tăioasă, jumătate din ceea ce are nevoie Europa ar fi disponibil aici.
Ministrul Energiei își sprijină argumentul și pe experiența din perioada în care era la Ministerul Economiei. Ministrul Energiei afirmă că a câștigat trei proiecte la Comisia Europeană, în valoare totală de 600 de milioane de euro, considerate strategice la nivel european, prelucrarea Verde Magnesium în județul Bihor, la Băița, proiectul de prelucrare și rafinare a cuprului în județul Hunedoara, precum și proiectul de grafit din care să fie produs grafen în județul Gorj. Ministrul Energiei spune că aceste proiecte au fost incluse pe lista strategică europeană și că ele sunt continuate de colegii săi din minister.
Ministrul Energiei își construiește mesajul pe o idee simplă, fără rafinare, resursa rămâne doar o promisiune, iar dependența globală se adâncește. Dacă protocolul de cooperare și planul pentru Feldioara se transformă în capacitate industrială reală, România ar putea trece de la potențial la influență economică, într-un domeniu în care viteza și integrarea lanțului fac diferența.
