Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, intră în prim-plan cu un mesaj care încearcă să împace două presiuni tot mai vizibile, nevoia de investiții mai rapide și obligația de a păstra protecția mediului la nivelul cerut de reguli. În consultare publică, Guvernul României a pus pe masă un proiect de Ordonanță de Urgență pentru simplificarea procedurilor administrative pentru investitori, iar un capitol central vizează eficientizarea evaluării impactului asupra mediului.
Ministrul Mediului susține că schimbarea nu înseamnă scurtături pe fond, ci claritate și transparență pe traseu. Ideea-cheie, termene mai scurte acolo unde există loc real de eficientizare, dar fără a reduce standardele. În logica prezentată, digitalizarea și clarificarea etapelor ar face procesul mai rapid, mai predictibil pentru investitori și mai ușor de urmărit pentru public, tocmai pentru că pașii sunt mai bine definiți și informațiile circulă mai curat între instituții.
Ministrul Mediului indică punctual unde se taie din calendarul procedurilor. În etapa de analiză inițială, termenul propus scade de la 15 la 10 zile. Pentru formularea punctului de vedere în etapa de încadrare, intervalul coboară de la 20 la 15 zile. Iar pentru decizia de încadrare, plafonul maxim ar urma să fie redus de la 90 la 60 de zile. În total, timpul maxim alocat celor două etape se micșorează cu 40 de zile.
Ministrul Mediului punctează și o nuanță importantă pentru credibilitate, termenele au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, în ideea alinierii cu directivele europene aplicabile. Mesajul transmis este că viteza nu vine din slăbirea exigențelor, ci dintr-o mai bună organizare a procedurilor și din eliminarea blocajelor administrative care, în practică, pot ține proiectele pe loc.
Ministrul Mediului pune accentul pe o piesă tehnică, dar cu efect direct asupra birocrației, dezvoltarea unui sistem informatic național pentru evidența și raportarea datelor de mediu, gestionat de ANMAP. Platforma ar urma să transforme modul în care informațiile sunt colectate și transmise, prin gestionarea digitală a fluxurilor de date, trasabilitate crescută a procedurilor, standardizarea raportărilor, reducerea birocrației pentru operatorii economici și îmbunătățirea calității datelor.
Ministrul Mediului leagă această reformă de un angajament pe termen scurt, în șase luni, să fie digitalizate zeci de servicii ale Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și să fie unificată raportarea datelor către toate autoritățile de mediu. Ținta declarată este simplă, firmele să nu mai completeze „100 de formulare” cu informații similare, dar cerute în formate diferite, de la instituții diferite.
Ministrul Mediului insistă că miza nu este negocierea condițiilor de mediu, ci eficiența răspunsului administrativ. Pe fond, îndeplinirea cerințelor de mediu pentru proiectele de investiții rămâne „nenegociabilă” pentru obținerea avizelor. Diferența ar fi în ritm și predictibilitate, termene mai clare, servicii publice digitalizate și raportări standardizate, astfel încât respectul față de mediu să meargă în paralel cu respectul față de mediul privat.
Ministrul Mediului pariază pe o reformă care accelerează procedurile fără să atingă standardele. Dacă termenele scurtate și platforma națională vor funcționa așa cum sunt promise, câștigul va fi dublu, mai puțină birocrație pentru investitori și un control mai transparent al pașilor care protejează mediul.
