Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, apare în prim-planul unei noi decizii administrative care mută accentul de la simple obligații pe hârtie la un mecanism clar de evaluare a abaterilor sancționate în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă. Ordinul anunțat aprobă un sistem de evaluare a neconformităților pentru care au fost deja aplicate sancțiuni contravenționale, iar miza este directă: modul în care aceste constatări pot influența accesul la plăți și intervenții finanțate din fonduri europene.
Ministrul Agriculturii fixează, astfel, un cadru care leagă condiționalitatea socială de banii care ajung în ferme. Sistemul vizează neconformitățile constatate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă, aflate în subordinea Inspecției Muncii, atunci când fermierii sau beneficiarii de lucrări sunt sancționați prin procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Cu alte cuvinte, punctul de plecare nu este o suspiciune, ci o sancțiune deja aplicată în baza legislației.
În centrul ordinului se află definirea obligațiilor care intră în sfera condiționalității sociale pentru agricultori, privite prin prisma normelor din muncă și SSM. Sunt indicate explicit articole din Codul Muncii, prevederi din legea securității și sănătății în muncă, cerințe minime privind utilizarea echipamentelor de muncă și reguli din legea zilierilor. Practic, această listă trasează zona de risc: de aici provin abaterile care pot fi evaluate în sistem.
Un element important este că neconformitățile aferente condiționalității sociale sunt prevăzute într-o anexă la ordin, ceea ce sugerează o structurare clară a tipurilor de abateri. Pentru fermieri, aceasta poate însemna mai multă previzibilitate: se știe ce intră în analiză și pe ce bază poate fi apreciat impactul asupra cererilor de plată.
Ministrul Agriculturii descrie o împărțire a rolurilor între instituții. Ministerul Muncii, prin Inspecția Muncii, individualizează nivelul amenzilor și baza legală, prin procesele-verbale întocmite conform legislației privind Inspecția Muncii. Aceasta rămâne zona clasică a controlului și sancțiunii.
În schimb, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, folosește sistemul de evaluare pentru a elabora sancțiuni administrative și pentru a evalua cererile de plată depuse de fermieri. Acolo unde se constată nerespectarea condiționalității sociale, APIA poate stabili și aplica sancțiuni administrative pentru angajatorii sau beneficiarii de lucrări care primesc plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă ori plăți compensatorii pentru mediu, climă și bunăstarea animalelor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.
Ministrul Agriculturii introduce un mecanism care conectează explicit disciplina în relațiile de muncă și siguranța la locul de muncă de accesul la finanțare. Pentru fermieri, mesajul este că riscurile nu mai sunt doar amenzi punctuale: o neconformitate sancționată poate avea efecte administrative asupra cererilor de plată. Într-un sector în care predictibilitatea financiară contează, ordinul ridică standardul de conformare și mută atenția spre responsabilitatea de angajator, nu doar spre producție.
