Radu Miruță, Ministrul Apărării, spune că România are nevoie de o nouă lege a Apărării, sincronizată cu amenințările de astăzi, nu cu realitățile de ieri. Mesajul său este construit pe ideea că securitatea națională nu poate fi tratată ca o temă de campanie sau ca un proiect al unei singure tabere politice, ci ca un angajament pe termen lung, care trece peste ciclurile electorale.
Radu Miruță insistă că forma finală a legii ar trebui să fie adoptată nu doar cu voturile unei majorități politice, ci și cu sprijinul opoziției. În viziunea lui, stabilitatea în domeniul apărării se obține atunci când există un consens suficient de larg încât deciziile să nu fie răsturnate la prima schimbare de guvern. Pentru el, securitatea națională implică, pur și simplu, toți factorii de decizie.
În această cheie, Radu Miruță promite un dialog parlamentar repetat, ori de câte ori este nevoie, pentru a răspunde întrebărilor și pentru a accepta sugestii de îmbunătățire. Nu este doar o invitație la discuții, ci o încercare de a anunța public o disponibilitate constantă pentru clarificări, astfel încât legea să nu fie percepută ca un text scris în grabă sau “închis” la amendamente.
Tot aici se conturează și o țintă declarată: o armată modernă, bine echipată, cu militari respectați. Într-un dialog deschis despre pași, noutăți din sistem și zonele de unde se pot face economii, Radu Miruță își leagă mesajul de ideea că modernizarea nu trebuie să vină prin sacrificarea resursei umane.
Radu Miruță transmite că ministerul va merge în Parlament de oricâte ori este nevoie, iar această frază devine un fel de garanție politică: transparență în dezbatere, explicarea deciziilor și asumarea lor în fața aleșilor. În același timp, el sugerează că există loc de ajustări și de eficientizare, fără a pune în pericol “nucleul” Armatei Române.
În contextul întrebărilor legate de decizia CCR și de posibile tăieri, Radu Miruță dă un răspuns categoric: la militari nu se taie pensiile. Argumentația lui se sprijină pe comparații: militarii nu ar fi în situația unor reduceri masive ale vârstei de pensionare, nu ar fi în zona pensiilor de zeci de mii de euro și nu ar fi parte din problemele invocate în spațiul public despre dosare întârziate sau pedepse prescrise.
El indică și repere interne: pensia medie în Ministerul Apărării este 5.008 lei, iar vârsta la care s-au pensionat oameni anul trecut a fost cu cinci ani peste vârsta minimă posibilă, deși ar fi avut dreptul să iasă mai devreme.
Radu Miruță spune direct că nu scad soldele, salariile, indemnizațiile și nici numărul de militari. În schimb, afirmă că vor scădea cheltuielile din interiorul MApN, acolo unde, în prezent, ar exista plăți făcute netransparent și nealiniate corect la valoarea reală a serviciilor sau bunurilor achiziționate. Linia roșie, în acest mesaj, rămâne resursa umană.
Pe partea de capabilități, Radu Miruță enumeră programe pentru F-35, tancuri și încă trei sisteme Patriot. El subliniază însă că astfel de achiziții nu depind doar de bani, ci și de restricții privind țările către care se livrează și de calitatea relației cu președintele SUA. În acest cadru, afirmă că anumite blocaje “încep să se dezghețe” după vizita președintelui Nicușor Dan la Consiliul de Pace.
Radu Miruță spune că este nevoie de o lege nouă pentru sistemul de apărare, consens politic, protejarea militarilor și eficientizarea cheltuielilor, cu modernizarea ca obiectiv final. Dacă promisiunea de deschidere către Parlament se va traduce în transparență reală și în economii verificabile, discuția despre Apărare poate trece de la sloganuri la rezultate.
