Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, descrie o realitate incomodă: România se află printre statele cu multe proceduri de infringement, iar o parte importantă vizează domeniul mediului. La scurt timp după preluarea mandatului, a sosit un aviz motivat legat de transpunerea unei directive privind siturile Natura 2000 și, mai larg, siturile de importanță comunitară. Problema centrală era una tehnică, dar cu efecte directe: peste 200 de situri nu aveau obiective de conservare clarificate sau planuri de management suficient de bine puse la punct pentru a fi declarate oficial ca arii speciale de conservare.
Ministrul Mediului afirmă că dosarul trena de aproape nouă ani, iar riscul nu era doar reputațional. În lipsa măsurilor de conservare, în zonele unde urmau investiții, mecanismul european putea conduce la stoparea finanțărilor. Ministrul Mediului subliniază că miza era uriașă: infrastructură mare, apă-canal, autostrăzi și alte proiecte care depind de fonduri europene, vorbim de miliarde de euro ce ar fi putut fi pierdute sau, cel puțin, blocate.
În ultimele șase luni, Ministrul Mediului spune că a fost obținut un progres rapid: adoptarea de planuri de management sau obiective de conservare pentru 30% dintre siturile vizate. În paralel, au existat negocieri cu Comisia Europeană și identificarea unor soluții, împreună cu MIPE, pentru perioada de tranziție, astfel încât să fie demonstrate măsurile necesare de conservare pentru zonele respective. Potrivit Ministrul Mediului, această accelerare a deblocat o procedură care, dacă ar fi continuat, ar fi putut ajunge să înghețe investiții majore.
Ministrul Mediului explică și componenta administrativă din spatele rezultatului: pentru a mișca rapid dosarele, au fost necesare hotărâri de guvern și adoptarea unei reorganizări inclusiv la nivel de ANEMAP, cu regulament, organigrame și ajustări care, până atunci, blocau posibilitatea de a aproba planuri de management. Mesajul este că ritmul nu a fost un accident, ci o intervenție pe mai multe fronturi, tocmai pentru a evita un efect de domino asupra proiectelor considerate critice.
Ministrul Mediului insistă că obiectivul nu este să se aleagă între protecția naturii și investiții, ci să fie făcute ambele, într-un cadru predictibil. În acest sens, România și-a asumat, împreună cu Comisia Europeană, un calendar de trei ani pentru adoptarea restului de 70% din măsurile rămase, un calendar care ține cont de realități precum planurile blocate în instanțe. Ministrul Mediului spune că următoarea etapă importantă va fi o nouă discuție cu Comisia Europeană, programată în luna mai.
Pe lista exemplelor concrete din ultimele șase luni, Ministrul Mediului indică planuri de management aprobate pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Național Munții Măcinului, zone care, potrivit declarațiilor, au rămas ani la rând în blocaj. Concluzia pe care o transmite Ministrul Mediului este una de presiune și continuitate: o problemă veche de nouă ani a fost repusă pe traseu, dar menținerea finanțărilor și protecția biodiversității depind acum de respectarea calendarului asumat și de rezultatele următoarei runde de discuții din mai.
