ANM, Administrația Națională de Meteorologie, avertizează că, în intervalul 20.02.2026 ora 20 – 23.02.2026 ora 20, Munții Făgăraș și Bucegi se află la risc 4 mare de avalanșe, în special la altitudini de peste 1800 m. ANM descrie un tablou tipic pentru un strat de zăpadă proaspătă depus peste structuri mai vechi, cu coeziune slabă între ele, ceea ce înseamnă că declanșările pot apărea atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări.
ANM arată că, la peste 1800 m, stratul recent acumulat este instabil și umezit în zona altitudinilor apropiate de 1800 m, cu grosimi de 20–40 cm și local mai mult în văile unde vântul a transportat zăpada. În următorul interval sunt așteptate ninsori moderate cantitativ, care pot mai adăuga local 10–20 cm, suficient cât să mențină tensiunile în strat și să crească probabilitatea desprinderilor pe pantele înclinate.
În zonele de creastă, ANM semnalează numeroase plăci de vânt, friabile și uneori groase, dispuse pe versanți cu orientări diferite, cu expunere crescută pe versanții nordici, estici și sudici. Aceste plăci pot ceda brusc la trecerea turiștilor sau schiorilor, iar odată pornite, pot angrena volume mari de zăpadă proaspătă.
Mai jos, sub 1800 m, ANM indică un strat proaspăt consistent și umezit, depășind local 25–35 cm chiar și la altitudini joase, cu ninsori moderate ce pot adăuga încă 10–15 cm și izolat mai mult. În această zonă, sunt posibile curgeri la altitudini apropiate de 1500 m sau avalanșe de dimensiuni medii, iar spre 1800 m pot apărea izolat și evenimente mari, mai ales la supraîncărcări.
ANM atrage atenția și asupra cornișelor de mari dimensiuni formate pe creste. Aceste structuri sunt fragile și imprevizibile: se pot rupe la vibrații, la încălziri ușoare sau la încărcări suplimentare, iar ruptura poate declanșa avalanșe pe pantele de sub ele. În plus, în profunzimea stratului sunt menționate cruste de gheață și zone cu cristale tip cupă, care pot deveni planuri de alunecare în cazuri izolate, amplificând severitatea evenimentelor.
În Carpații Meridionali, ANM ridică la rândul său nivelul de alertă: masivele Țarcu–Godeanu și Parâng–Șureanu sunt încadrate la risc 4 mare. La peste 1800 m, stratul instabil se regăsește în primii 30–40 cm, iar vântul a contribuit la formarea plăcilor pe mai multe expoziții. Pe unele văi, depozitele de zăpadă depășesc local 2 metri, un indicator clar că, dacă se produce o desprindere, materialul antrenat poate fi semnificativ.
Sub 1800 m, ANM notează că stratul rămâne consistent până spre altitudini joase, depășind local 20–30 cm, cu acumulări mai importante pe văi, zăpadă umedă și episoade de ninsoare moderată care pot crește stratul pe alocuri cu peste 10 cm. În aceste condiții, avalanșele medii rămân probabile, iar cele izolat mari sunt posibile între 1500–1800 m, mai ales la supraîncărcări.
În Carpații Orientali, ANM indică un risc 3 însemnat pentru Rodnei și Călimani–Bistriței. Aici, stratul recent poate depăși local 10 cm, iar dedesubt există un strat mai vechi incomplet stabilizat în primii 20–30 cm. Ninsorile prognozate sunt în general slabe, cu depuneri locale de circa 5 cm, însă plăcile de vânt de pe creste, combinate cu cruste vechi și izolat cristale tip cupă, mențin riscul pentru avalanșe medii, mai ales la suprasarcini.
Pentru masivul Ceahlău, ANM menționează risc 2 moderat: 5–10 cm de zăpadă recentă peste zăpada veche, întărită, cu coeziune redusă pe anumite pante. În Carpații Occidentali, riscul rămâne 2 moderat, cu strat de 25–35 cm și ninsori temporar moderate care pot aduce creșteri locale de 5–10 cm, plus posibilitatea curgerilor sau a avalanșelor mici și izolat medii pe văile cu acumulări mai importante.
ANM descrie evoluția ultimelor două zile ca fiind apropiată de normalul perioadei, cu încălzire în ultimele 12 ore, dar cu vânt puternic în zonele înalte, cer noros și ninsori în general slabe. În Carpații Meridionali, cantitățile au depășit izolat 10 l/mp. Vântul a avut intensificări temporare de 50–70 km/h în toate masivele, cu rafale ce au atins și depășit trecător 80–90 km/h pe creste și izolat 100–110 km/h pe crestele Meridionalilor, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada, cu episoade de ceață și depuneri de chiciură.
În măsurătorile din 20.02.2026 ora 14, ANM indică valori foarte mari ale stratului în puncte-cheie: 177 cm la Bâlea-Lac și 170 cm la Vârful Omu, alături de 138 cm la Țarcu. În Orientali, apar 83 cm la Călimani și 45 cm la Ceahlău, iar în Occidentali 76 cm la Semenic. Aceste cifre nu sunt doar statistici: ele arată cât material poate fi pus în mișcare când plăcile de vânt sau straturile instabile cedează.
ANM spune că în următoarele zile, muntele rămâne un mediu cu pericol ridicat, în special în Făgăraș, Bucegi, Țarcu–Godeanu și Parâng–Șureanu, unde riscul 4 înseamnă că avalanșele medii și mari pot fi declanșate atât spontan, cât mai ales de prezența oamenilor pe pantele înclinate. Într-un strat cu coeziune slabă, plăci de vânt, cornișe mari și depuneri consistente pe văi, o singură suprasarcină poate schimba rapid situația, iar deciziile prudente fac diferența.
