ANM anunță că imaginea generală rămâne una serioasă în munții României, unde stratul existent nu este complet stabilizat, iar schimbările de vreme pot amplifica problemele deja prezente pe pantele înclinate și în apropierea crestelor.
ANM arată că în Munții Făgăraș și Bucegi, dar și în mai multe masive din Carpații Meridionali și Orientali, pericolul se menține la nivel moderat la peste 1800 de metri. Sub acest prag, riscul scade în general la nivel redus, însă nu dispare complet. Chiar și unde valorile sunt mai mici, condițiile rămân suficiente pentru declanșări de dimensiuni mici, mai ales în zonele unde zăpada a fost depusă neuniform sau unde stratul este supraîncărcat de turiști și schiori.
Ninsori noi pe creste
În zonele cele mai înalte, vremea va rămâne apropiată de normalul perioadei, dar cu o creștere ușoară a temperaturilor. La peste 2000 de metri, valorile se mențin în general negative, în timp ce sub această altitudine, la orele prânzului, se pot apropia de zero sau pot urca ușor peste acest prag. Această alternanță între răcire nocturnă și încălzire diurnă păstrează stratul într-o stare fragilă, mai ales acolo unde există cruste vechi de îngheț la suprafață.
Vineri, 27 martie, ninsorile se intensifică în mai multe masive, în special în Carpații Meridionali. În unele zone înalte se pot acumula local peste 10 până la 15 centimetri de zăpadă nouă, iar în sud-vest cantitățile de precipitații pot ajunge la 15-20 l/mp. Acest nou strat se așază peste o structură deja complicată, cu cruste portante, plăci vechi de vânt și depozite consistente pe văi, ceea ce înseamnă că stabilitatea rămâne relativă chiar și acolo unde zăpada pare compactă.
Risc moderat în masivele mari
Cele mai importante semnale vin din Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu și din masivele Rodnei și Călimani-Bistriței. În toate aceste regiuni, la peste 1800 de metri, riscul este moderat. Problema nu este doar zăpada proaspătă, ci și combinația dintre straturile mai noi, incomplet stabilizate, și cele mai vechi, care în anumite locuri pot ceda la suprasarcini mari.
Pe văile adăpostite și în apropierea crestelor se mențin depozite foarte consistente, local chiar de peste doi metri, iar cornișele continuă să reprezinte un element de pericol. În astfel de condiții, avalanșele mici și medii rămân posibile pe pantele înclinate, mai ales acolo unde trecerea unui grup sau a unor schiori adaugă presiune suplimentară asupra stratului. În cazuri izolate, pot fi mobilizate inclusiv straturi din profunzime.
Zăpada rămâne instabilă local
Sub 1800 de metri, situația este ceva mai calmă, dar nu complet lipsită de riscuri. Temperaturile pozitive din timpul zilei și perioadele cu precipitații mixte contribuie la umezirea suplimentară a zăpezii și la diminuarea stratului, în special la altitudini joase. Acolo unde există acumulări pe văi sau pe pante lipsite de vegetație, se pot produce curgeri izolate și avalanșe de mici dimensiuni.
Ceahlăul și Carpații Occidentali rămân în zona de risc redus, însă și aici există sectoare sensibile. În apropierea crestelor apar cruste portante de zăpadă înghețată, iar în arealele umbrite sau pe versanții nordici se păstrează un strat mai compact. Chiar dacă grosimile sunt mai mici decât în alte masive, combinația dintre încălzire, tasare și instabilitate locală poate genera episoade punctuale pe pantele mai înclinate.
Datele din stațiile meteorologice confirmă că zăpada se menține consistentă în multe zone. Valorile mari din Carpații Meridionali, precum cele de la Vârful Omu, Bâlea-Lac sau Țarcu, arată că sezonul de iarnă este încă prezent la altitudine. În Carpații Orientali și Occidentali, diferențele sunt mai mari de la un masiv la altul, dar suficient de importante pentru a menține atenția ridicată.
Concluzia acestui interval este clară: muntele rămâne spectaculos, dar cere prudență. Deși vremea nu se abate puternic de la normal, stratul de zăpadă are în continuare puncte vulnerabile, iar noul aport de ninsoare de vineri poate complica rapid situația în zonele înalte. Pentru cei care urcă în aceste zile, evaluarea traseului și evitarea pantelor expuse pot face diferența între o tură reușită și un risc inutil.
