ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, arata, prin indicele de imprivaravare, cat de pregatita este trecerea de la iarna la primavara pentru culturile agricole aflate in vegetatie. Datele prezentate pentru intervalul 1 februarie – 10 aprilie indica faptul ca reluarea proceselor de crestere si dezvoltare nu depinde de calendar, ci de acumularea temperaturilor medii pozitive. Acolo unde aceste resurse termice lipsesc, plantele raman in urma, iar revenirea lor in vegetatie nu se produce in ritmul asteptat.
ANM transmite clar ca, in unele zone ale tarii, imprivaravarea este inca tarzie, ceea ce inseamna ca plantele nu au acumulat suficiente unitati de caldura pentru a reporni normal procesele de vegetatie. Acest lucru este semnalat local in estul, sudul si sud-estul Transilvaniei, in nordul, vestul si estul Moldovei, precum si izolat in centrul Dobrogei. Mesajul este important pentru ca arata ca, desi primavara este deja instalata in calendar, realitatea din teren nu este uniforma.
Tabloul prezentat de ANM arata o Romanie impartita in mai multe etape ale trecerii catre noul sezon de vegetatie. In timp ce unele regiuni raman in zona unei imprivaravari tarzii, altele se afla deja la un nivel moderat, normal sau chiar timpuriu. Aceasta diferenta conteaza enorm, pentru ca acelasi moment din an nu aduce aceeasi evolutie pentru toate culturile agricole.
In regiunile unde indicele ramane intre 110 si 200 de unitati de caldura, semnalul este unul de prudenta. Acolo, resursa termica nu este suficienta pentru reluarea clara a cresterii. In schimb, acolo unde valorile urca spre 201 – 300, vorbim despre o imprivaravare moderata, ceea ce sugereaza un progres, dar nu unul uniform sau complet.
Potrivit explicatiilor ANM, dupa incheierea perioadei de vernalizare, culturile agricole au nevoie de un anumit cuantum de temperaturi medii pozitive pentru a reintra in vegetatie. Cu alte cuvinte, plantele nu raspund doar la lumina sau la schimbarea lunii din calendar, ci la caldura acumulata efectiv in aer.
Impactul acestui semnal este usor de inteles: daca aceasta acumulare termica este insuficienta, reluarea proceselor de crestere si dezvoltare este intarziata. Asta inseamna ca ritmul natural al culturilor poate fi diferit de la o zona la alta, iar asteptarile trebuie ajustate dupa realitatea meteorologica. De aceea, astfel de avertizari sau evaluari nu trebuie tratate superficial. Ele nu sunt simple statistici, ci indicii directe despre starea vegetatiei.
ANM mai arata ca in Muntenia, in cea mai mare parte a Olteniei, Dobrogei, Transilvaniei si Moldovei, dar si izolat in nordul Maramuresului si sudul Banatului, se mentine o imprivaravare moderata. In Criana, pe suprafete extinse din Banat si Maramures, local in nord-vestul, sud-vestul, sudul si centrul Transilvaniei, precum si izolat in vestul si nord-vestul Olteniei, se semnaleaza o imprivaravare normala.
Mai mult, local in vestul si sud-vestul Banatului se inregistreaza o imprivaravare timpurie. Acest contrast arata cat de diferit se misca sezonul de la o regiune la alta. Pentru unii, primavara termica se apropie de un ritm firesc. Pentru altii, ramane inca in asteptare.
Mesajul transmis de ANM trebuie respectat tocmai pentru ca el descrie conditiile reale in care se afla culturile agricole. Cand o institutie specializata arata ca plantele nu au acumulat suficiente unitati de caldura, asta inseamna ca orice decizie grabita, bazata doar pe impresia ca vremea s-a schimbat, poate ignora starea adevarata a vegetatiei.
Respectarea acestor semnale este importanta fiindca ele indica unde primavara a inceput doar in aparenta si unde ea a intrat efectiv in dinamica naturala a campului. Diferenta dintre imprivaravare tarzie, moderata, normala si timpurie nu este una teoretica, ci una care descrie direct potentialul termic disponibil pentru culturi.
