Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, atrage atentia asupra unei teme care poate parea indepartata la prima vedere, dar care spune foarte mult despre starea reala a naturii din Romania. Prin proiectul MonStur in The Danube, autoritatile vor sa construiasca un sistem comun, transnational, de monitorizare a sturionilor, astfel incat datele, metodele si politicile nationale sa poata fi conectate si comparate intr-un cadru unitar.
Ministrul Mediului transmite, in esenta, ca fara o imagine clara la nivelul intregului bazin al Dunarii, masurile de conservare risca sa fie incomplete sau prea lente. Iar cand vorbim despre unele dintre cele mai amenintate specii de pe planeta, timpul nu mai este un avantaj. Mesajul este direct: este nevoie de actiuni coordonate, de analiza comuna si de decizii bazate pe date reale.
Ministrul Mediului pune reflectorul pe una dintre cele mai grave crize ecologice din regiune. Sturionii, descrisi drept „cel mai amenintat grup de specii la nivel global”, se confrunta cu o situatie critica si in Europa. In bazinul Dunarii au existat sase specii native, insa doua au disparut deja, iar celelalte populatii sunt aproape de disparitie.
Asta inseamna mai mult decat o pierdere biologica. Inseamna ca Dunarea, una dintre cele mai importante axe naturale ale Europei, isi vede slabita capacitatea de a sustine viata in forma ei naturala. Cand astfel de specii vechi, migratoare, nu mai pot supravietui, semnalul este unul profund pentru intreg ecosistemul.
Ministrul Mediului subliniaza ca acesti pesti preistorici, care odinioara inotau liber din Marea Neagra pana in Germania, au acum traseele fragmentate de bariere multiple. Hidroenergia, extractia sedimentelor, navigatia, canalizarea raurilor, capturile accidentale si pescuitul ilegal sunt enumerate drept presiuni severe asupra habitatelor si populatiilor.
Aceasta imagine conteaza enorm pentru Romania fiindca Dunarea si Marea Neagra nu sunt doar repere geografice, ci parti esentiale ale identitatii economice si naturale ale tarii. Ce se intampla cu sturionii spune, de fapt, ce se intampla cu echilibrul apelor, cu biodiversitatea si cu felul in care administram resursele naturale.
Prin chestionarul lansat in cadrul proiectului, MMAP vrea sa adune cat mai multe date despre sturioni si despre proiectele de conservare existente. Apoi urmeaza o analiza comparativa a politicilor nationale de monitorizare si conservare. Este un pas esential, pentru ca speciile migratoare nu pot fi protejate eficient doar in interiorul unei singure tari.
Ministrul Mediului mizeaza astfel pe o abordare macroregionala, in care informatiile sa fie evaluate la nivelul populatiilor din intregul bazin. Exact acest cadru poate justifica masuri de conservare mai puternice si mai bine tintite.
Romania are o responsabilitate majora in aceasta ecuatie, tocmai pentru ca se afla intr-o zona-cheie a Dunarii si a Marii Negre. Faptul ca Strategia UE pentru regiunea Dunarii considera sturionii „specii emblematice” si indicatori ai conectivitatii habitatelor arata ca miza nu este una locala, ci europeana.
Ministrul Mediului aduce in prim-plan o tema care priveste direct viitorul patrimoniului natural romanesc. Pentru romani, asta conteaza mult fiindca protejarea sturionilor inseamna protejarea Dunarii, a echilibrului ecologic si a unei mosteniri naturale pe care, daca o pierdem acum, nu o mai putem recupera.
