ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, avertizeaza ca, in intervalul 1 aprilie 2026, ora 21 – 3 aprilie 2026, ora 21, riscul de avalansa ramane ridicat in mai multe zone montane din Romania, iar tabloul general este unul care cere maxima prudenta. Cele mai sensibile zone sunt in Muntii Fagaras si Bucegi, in Tarcu-Godeanu si Parang-Sureanu, dar si in masivul Ceahlau, unde nivelul de risc este insemnat, adica 3, mai ales la altitudini mari.
ANM explica faptul ca noul strat de zapada depus in ultimele ore si cel care urmeaza sa se acumuleze peste 1600-1800 de metri are rezistenta redusa, este umed in multe zone si sta peste straturi mai vechi, dure sau chiar peste cruste de gheata. Exact aceasta combinatie face ca aderenta sa fie slaba, iar pe pantele inclinate, pe vaile incarcate si in apropierea crestelor, o simpla supraincarcare produsa de turisti sau schiori poate declansa avalanse de dimensiuni medii si, izolat, chiar mari.
In Bucegi si Fagaras, pericolul este accentuat mai ales la peste 1800 de metri. In Bucegi, stratul recent poate depasi local 40-50 de centimetri pe anumite vai sau pante sudice si vestice, iar in zona crestelor apar placi de vant si cornise. In Fagaras, riscul ramane de asemenea important la altitudine, chiar daca sub 1800 de metri situatia este ceva mai diferita fata de Bucegi.
In Carpatii Meridionali, masivele Tarcu-Godeanu si Parang-Sureanu intra si ele in zona de risc 3 la peste 1800 de metri. Zapada noua, vantul si cornisele creeaza conditiile pentru curgeri si avalanse, mai ales acolo unde stratul este suprasolicitat. Sub 1800 de metri, pericolul scade in anumite zone, dar nu dispare.
ANM arata o vreme inchisa, cu ploi la altitudini joase si precipitatii mixte sau ninsori in zonele inalte. In urmatoarele 48 de ore, in multe masive se pot depune inca 10-20 de centimetri de zapada proaspata, local chiar mai mult. In acelasi timp, cantitatile de apa vor fi importante, iar temperaturile diurne usor pozitive vor umezi suplimentar stratul deja existent.
Aceasta evolutie conteaza enorm. Zapada umeda este mai grea, mai instabila si poate aluneca mai usor peste straturile mai vechi. Ploile, topirea partiala si vantul slabesc si mai mult echilibrul natural al zapezii. Cu alte cuvinte, muntele poate parea accesibil, dar structura stratului ramane fragila si imprevizibila.
Zonele de creasta sunt printre cele mai expuse. Acolo se formeaza placi de vant, cornise si acumulari mari de zapada transportata de vant. Tocmai aceste formatiuni cresc riscul unor rupturi rapide ale stratului, mai ales pe versantii vestici si sudici mentionati de ANM in mai multe masive.
Si in Carpatii Orientali situatia cere atentie sporita. In Rodnei, Calimani-Bistritei si mai ales in Ceahlau, zapada recenta, umezeala si precipitatiile prognozate mentin un risc real de avalanse mici si medii, iar pe alocuri chiar mai mari. In Ceahlau, unde stratul recent acumulat ajunge la 30-50 de centimetri in partea superioara, nivelul de risc este insemnat.
Unul dintre cele mai importante semnale transmise de ANM este ca avalansele pot fi declansate la suprasarcini. Asta inseamna ca prezenta oamenilor pe anumite pante, pe trasee expuse sau in apropierea crestelor poate deveni factorul decisiv care rupe echilibrul unui strat deja slabit.
Impactul acestor avertizari este major pentru turisti, schiori, snowboarderi si pentru oricine are in plan drumetii montane in urmatoarele zile. Nu este vorba doar despre disconfort sau vreme rea, ci despre un risc concret care poate produce accidente grave in cateva secunde. In plus, vizibilitatea redusa de ceata, vantul cu rafale de pana la 60-80 km/h pe creste si depunerile suplimentare de zapada fac orientarea si retragerea mult mai dificile.
Avertizarile ANM trebuie tratate cu seriozitate tocmai pentru ca descriu un cumul de factori periculosi: strat nou instabil, zapada umeda, cruste de gheata, placi de vant, cornise, ploi, ninsori si cantitati mari de apa. Cand toate acestea se suprapun, muntele devine mult mai putin iertator.
In urmatoarele doua zile, multe zone montane din Romania intra intr-o perioada sensibila, in care prudenta trebuie sa fie regula de baza. Riscul insemnat din Bucegi, Fagaras, Tarcu-Godeanu, Parang-Sureanu si Ceahlau arata clar ca orice decizie gresita pe munte poate avea urmari serioase. Respectarea avertizarilor, evitarea pantelor expuse si renuntarea la traseele riscante nu inseamna exagerare, ci o reactie normala intr-un context in care natura transmite semnale clare de pericol.
