Administrația Națională de Meteorologie, ANM, transmite un nou buletin nivometeorologic valabil în intervalul 22 aprilie 2026, ora 21:00 – 24 aprilie 2026, ora 21:00, iar mesajul este unul care trebuie tratat cu maximă seriozitate de toți cei care urcă în zona montană în următoarele două zile. Cea mai sensibilă situație este semnalată în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș și Bucegi, unde la peste 1800 de metri riscul de avalanșă este însemnat, nivel 3.
Administrația Națională de Meteorologie arată că, în aceste masive, noul strat de zăpadă măsoară în general 15 până la 20 de centimetri, însă în unele locuri depozitele sunt mai mari din cauza vântului puternic din nord-vest. Tocmai această combinație dintre zăpada proaspătă, stratul vechi înghețat și plăcile de vânt deja formate face ca echilibrul să fie fragil, iar declanșarea unor avalanșe să devină posibilă chiar și la supraîncărcări mici.
În Făgăraș și Bucegi, pericolul vine din felul în care s-a așezat zăpada în ultimele zile. Sub zăpada nou depusă se află un strat mai vechi și întărit de scăderea temperaturilor. Asta înseamnă că stratul superior poate aluneca mai ușor, mai ales acolo unde vântul a construit depozite și plăci de vânt pe versanți sau în partea superioară a văilor.
Impactul este major pentru cei care iau în calcul trasee alpine, traversări expuse sau deplasări pe pante înclinate. În astfel de condiții, nu mai este nevoie de un factor excepțional pentru producerea unui incident. Administrația Națională de Meteorologie subliniază clar că riscul se poate materializa chiar și la încărcări mici, ceea ce schimbă radical evaluarea de siguranță în teren.
Un alt element esențial din avertizare este vântu, deoarece prognoza pentru perioada următoare indică intensificări importante, cu rafale în general de 70-90 km/h și temporar, pe creste, de peste 90-110 km/h. În munte, vântul nu înseamnă doar disconfort. El transportă zăpada, o depune neuniform, formează plăci noi și le întărește pe cele existente.
Această evoluție are un efect direct asupra stabilității stratului de zăpadă. Chiar dacă în unele regiuni cantitatea nouă de zăpadă nu este foarte mare, vântul poate transforma rapid zone aparent mai puțin problematice în sectoare periculoase. De aceea aceste avertizări trebuie respectate întocmai: condițiile din teren se pot schimba de la o oră la alta, iar ceea ce părea stabil la începutul zilei poate deveni riscant odată cu intensificarea rafalelor.
Cele mai sensibile zone rămân Munții Făgăraș și Bucegi, însă tabloul general din țară arată că pericolul nu este izolat. În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, la peste 1800 de metri, riscul este moderat, nivel 2, pe fondul stratului nou redus, al plăcilor de vânt și al posibilității ca zăpada de la suprafață să alunece peste stratul vechi înghețat.
În Carpații Orientali, în masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, situația este similară: la peste 1800 de metri s-au depus în medie 10-15 centimetri de zăpadă, mai mult în zonele adăpostite, iar vântul continuă să favorizeze acumulările și plăcile de vânt. Și în Ceahlău riscul este moderat, în special pe versanții înclinați și cu depozite de zăpadă. În Carpații Occidentali, riscul este redus, dar nici acolo nu este complet absent, fiind posibile izolat curgeri și avalanșe mici.
Aceasta este probabil cea mai importantă parte a buletinului pentru publicul larg. Când Administrația Națională de Meteorologie vorbește despre declanșări posibile la suprasarcini mici sau mai mari, mesajul este limpede: simpla prezență a oamenilor pe anumite pante poate deveni factorul care destabilizează stratul superior.
Respectarea avertizărilor este importantă tocmai pentru că pericolul nu se vede întotdeauna ușor. Un versant poate părea liniștit, dar să ascundă dedesubt o structură instabilă, în care zăpada proaspătă nu aderă bine la stratul vechi înghețat. În plus, ceața anunțată temporar poate reduce vizibilitatea și poate complica orientarea, ceea ce crește presiunea pe deciziile luate în teren.
Datele din buletin arată și o imagine clară a ceea ce s-a întâmplat înaintea acestei avertizări. Vremea s-a răcit în întreaga zonă montană, au predominat ninsorile la peste 1400 de metri, iar stratul de zăpadă a crescut local consistent, mai ales în Carpații Meridionali. La 22 aprilie 2026, ora 15:00, stratul măsura 222 cm la Vârful Omu și 176 cm la Bâlea-Lac, valori care arată clar că în zona înaltă iarna nu a dispărut.
Pentru intervalul următor, vremea va rămâne apropiată de normalul termic al perioadei, dar vor continua precipitațiile mixte pe arii restrânse, mai ales în Carpații Orientali și estul celor Meridionali. La altitudine va mai ninge, se va depune zăpadă proaspătă, iar vântul va rămâne un factor decisiv. În aceste condiții, avertizarea nu trebuie privită ca o simplă informare tehnică, ci ca un semnal concret de risc pentru orice deplasare în zona montană înaltă.
Administrația Națională de Meteorologie descrie o situație în care zăpada proaspătă, stratul vechi înghețat, plăcile de vânt și rafalele foarte puternice se combină într-un mod periculos, mai ales în Făgăraș și Bucegi. Impactul acestor avertizări este direct: traseele alpine devin mai riscante, marja de eroare scade, iar deciziile greșite pot avea consecințe rapide. Tocmai de aceea, astfel de buletine trebuie respectate fără compromisuri, pentru că în munte pericolul real apare adesea exact atunci când pare că situația poate fi controlată.
