Administrația Națională de Meteorologie a emis un nou buletin nivometeorologic pentru intervalul 27 aprilie 2026, ora 21:00 – 29 aprilie 2026, ora 21:00, iar mesajul este unul care trebuie tratat cu maximă seriozitate de toți cei care ajung în zonele montane înalte.
Administrația Națională de Meteorologie indică cel mai ridicat nivel de risc în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș și Bucegi, unde la peste 1800 de metri riscul este însemnat, de nivel 3. Situația este provocată de straturi superioare de zăpadă cu rezistență redusă, depuse peste zăpadă veche, dură și întărită.
În Făgăraș și Bucegi, partea superioară a stratului de zăpadă include pe alocuri 15-20 de centimetri instabili. În zonele adăpostite s-au format depozite mai mari, iar aproape de creste și în partea superioară a văilor există plăci de vânt, mai ales pe versanții sudici și estici.
Administrația Națională de Meteorologie avertizează că temperaturile pozitive din timpul zilei, combinate parțial cu insolația, vor umezi partea de sus a zăpezii. Acest lucru poate favoriza curgeri pe pantele însorite și poate duce la avalanșe medii, izolat mari, chiar și atunci când stratul este suprasolicitat ușor.
Sub 1800 de metri, riscul scade, dar nu dispare complet. La altitudini apropiate de acest prag se găsește un strat subțire și fragil, iar unele avalanșe pornite de mai sus pot coborî pe văile care continuă spre zone mai joase.
În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, riscul este moderat, de nivel 2, la peste 1800 de metri. Aici, stratul superior este mai subțire, dar slab, depus peste zăpadă veche, înghețată. Pe versanții sudici și estici s-au format plăci de vânt cu grosimi variabile.
Administrația Națională de Meteorologie arată că, în aceste condiții, pe pantele înclinate și cu depozite de zăpadă, stratul superior se poate rupe mai ales la supraîncărcări mai mari. Rezultatul poate fi declanșarea unor avalanșe relativ mici și izolat medii.
Aceeași atenție este necesară și în Carpații Orientali, în masivele Rodnei, Călimani-Bistriței și Ceahlău, unde riscul rămâne moderat. Stratul fragil de la suprafață, plăcile de vânt din apropierea crestelor și încălzirea diurnă pot crea episoade periculoase pe traseele expuse.
Pentru turiști, schiori, salvatori montani și cei care urcă spre cabane, detaliile din buletin sunt esențiale. Un strat subțire aparent neimportant poate deveni critic atunci când se află peste zăpadă veche și întărită. Diferența de rezistență dintre straturi favorizează alunecarea.
Administrația Națională de Meteorologie menționează și scăderea stratului de zăpadă în toate masivele, cu până la 10-15 centimetri în intervalul anterior. Totuși, cantitățile rămân importante în unele puncte: 208 centimetri la Vârful Omu, 161 centimetri la Bâlea-Lac și 105 centimetri la Călimani.
În Carpații Occidentali, riscul este redus, de nivel 1. Zăpada mai apare în general peste 1600 de metri, în zone umbrite sau adăpostite, dar curgeri izolate și avalanșe mici pot apărea acolo unde există pante înclinate și depozite de zăpadă.
Prognoza pentru intervalul 27-29 aprilie arată o încălzire ușoară marți, urmată de răcire la finalul intervalului. Cerul va deveni mai noros miercuri, iar precipitațiile se vor extinde, în special în Carpații Meridionali și Orientali.
La peste 1800 de metri sunt posibile precipitații mixte, iar miercuri, peste 1600 de metri, treptat pot apărea precipitații mixte și ninsori în zonele înalte. Vântul va avea intensificări temporare pe creste, cu rafale care pot depăși trecător 50-70 km/h, iar local se va semnala ceață.
Aceste avertizări contează mult pentru români deoarece finalul de aprilie poate crea o impresie falsă de siguranță la munte. Temperaturile pozitive din timpul zilei nu înseamnă stabilitate, ci pot slăbi stratul superior al zăpezii exact pe pantele atractive pentru drumeții sau coborâri.
Administrația Națională de Meteorologie transmite, prin datele sale, un mesaj clar: muntele rămâne imprevizibil, mai ales la altitudine. Respectarea buletinelor nivometeorologice poate face diferența dintre o tură controlată și o situație periculoasă în zone izolate.
Administrația Națională de Meteorologie descrie un tablou în care riscul nu este uniform, dar este real. Făgărașul și Bucegii rămân cele mai sensibile zone, în timp ce alte masive au risc moderat sau redus. Pentru românii care merg la munte, decizia corectă începe înainte de plecare: verificarea prognozei, evitarea pantelor expuse și adaptarea traseului la condițiile reale din teren.
