Ministrul Finanțelor anunță o schimbare importantă în modul în care ANAF va funcționa și își va evalua angajații, noua direcție urmând să lege mai clar rezultatele profesionale de recompense, dar și de eventuale reduceri salariale. Prin hotărârea adoptată de Guvern în această săptămână, performanța instituției, rezultatele structurilor interne și contribuția individuală vor trebui urmărite separat și demonstrate prin indicatori măsurabili.
Schimbarea pregătește trecerea ANAF către un sistem bazat pe KPI și criterii verificabile, care ar urma să fie aplicat din anul 2027. Ministrul Finanțelor explică faptul că nu va mai conta exclusiv numărul controalelor realizate sau valoarea sumelor stabilite inițial, deoarece evaluarea trebuie să reflecte inclusiv corectitudinea identificării riscului fiscal și soliditatea deciziilor luate.
Pentru contribuabili și companii, această abordare ar trebui să însemne controale direcționate mai clar către situațiile unde există riscuri fiscale reale, folosind datele disponibile prin sistemele digitale existente. Accentul se mută astfel gradual de la volumul verificărilor către analiza de risc, corelarea informațiilor și intervenții concentrate asupra cazurilor considerate relevante pentru veniturile publice.
Ministrul Finanțelor susține că transformarea ANAF nu se limitează la evaluarea personalului, deoarece procesul include digitalizare, combaterea fraudei și utilizarea analizei de risc bazate inclusiv pe inteligență artificială. În ultimul an au fost introduse Declarația Unică digitală precompletată, platforma eLicitațiiANAF, aplicația iBon și alte instrumente destinate raportării și verificării informațiilor fiscale.
Totodată, noul Spațiu Privat Virtual și noul portal ANAF sunt în curs de finalizare, în timp ce RO e-Factura și SAF-T permit deja compararea informațiilor fiscale cu activitatea economică raportată. Ministrul Finanțelor consideră că aceste instrumente ajută instituția să selecteze mai bine controalele și să identifice situațiile unde diferențele dintre date pot semnala probleme fiscale relevante.
Ministerul Finanțelor indică și rezultate concrete ale acestei abordări, printre care stabilirea suplimentară a 87 milioane de lei TVA într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole. Într-un alt caz, autoritățile au identificat un prejudiciu de peste 26 milioane de lei într-un mecanism transfrontalier implicând introducerea în România a peste 2.000 de autoturisme second-hand.
Un control realizat la un complex turistic a identificat, de asemenea, salarii nefiscalizate în valoare de 4,3 milioane de lei, fiind achitate integral obligații suplimentare de 1,88 milioane de lei. Aceste exemple sunt prezentate drept argumente pentru extinderea unei abordări în care datele și riscul fiscal cântăresc mai mult decât simpla cantitate a controalelor efectuate.
Ministrul Finanțelor afirmă că schimbările administrative sunt susținute și de evoluția veniturilor bugetare și a deficitului înregistrată în ultimele luni. În primele șapte luni din 2026, deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei comparativ cu 2025, în timp ce veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de aceeași perioadă.
Colectarea ANAF a ajuns în primul semestru din 2026 la 267,6 miliarde de lei, cu 22,4 miliarde peste nivelul raportat pentru primele șase luni din 2025. România a îndeplinit totodată ținta PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025, comparativ cu nivelul de bază stabilit pentru 2019.
Ministrul Finanțelor leagă această etapă de ideea unei administrații fiscale care trebuie să răspundă acelorași exigențe de disciplină și eficiență cerute mediului privat. Următorul pas anunțat pentru 2027 va pune accentul pe rezultate măsurabile, evaluarea performanței și responsabilitatea individuală, astfel încât funcționarea ANAF să poată fi analizată mai precis prin date verificabile.
