BANCA Transilvania a analizat structura consumului din România și arată că gospodăriile românești își concentrează încă peste jumătate dintre cheltuielile monetare pe alimente, transport, locuință și utilități. Cele trei categorii ajung împreună la 51,1% din buget, ceea ce lasă mai puțin spațiu pentru recreere, restaurante, călătorii sau alte servicii.
BANCA Transilvania explică faptul că nivelul veniturilor influențează direct modul în care sunt împărțiți banii unei gospodării, deoarece veniturile mai mici obligă familiile să aloce mai mult pentru nevoile de bază. În România, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 27,4% din cheltuielile monetare, transportul ajunge la 12,7%, iar locuința și utilitățile au o pondere de 11%.
Pentru români, consecința este că o parte considerabilă din veniturile lunare este deja direcționată către categorii greu de redus sau amânat. BANCA Transilvania arată că, dacă este inclusă și sănătatea, aproape 60% din buget ajunge în patru zone importante, astfel că într-o gospodărie cu venituri lunare de 5.000 de lei ar rămâne aproximativ 2.000 de lei pentru toate celelalte cheltuieli.
Diferența importantă față de media Uniunii Europene
Comparația cu media europeană scoate în evidență un model de consum diferit, iar cea mai mare distanță apare în cazul alimentelor și băuturilor nealcoolice. BANCA Transilvania indică o medie de 16,3% în Uniunea Europeană pentru această categorie, cu aproximativ 11 puncte procentuale sub nivelul de 27,4% din România.
Diferențele continuă și în cazul altor categorii importante pentru bugetele gospodăriilor, unde proporțiile banilor cheltuiți sunt distribuite altfel. La nivel european, locuința, utilitățile și energia reprezintă 14,9%, transportul ajunge la 14,7%, iar împreună cu alimentele aceste categorii absorb aproximativ 46 de euro din fiecare 100 de euro cheltuiți.
BANCA Transilvania evidențiază și ponderile mai ridicate din România pentru sănătate și educație, două domenii care ocupă un spațiu mai mare în bugetele analizate. Sănătatea reprezintă 8,89% în România, față de 5,93% la nivel european, în timp ce educația ajunge la 3,98%, comparativ cu numai 1,20% în Uniunea Europeană.
Unde cheltuie românii mai puțin decât europenii
Restaurantele și călătoriile au o pondere de doar 3,74% în România, comparativ cu 10,71% la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată o diferență foarte mare între cele două structuri de consum. BANCA Transilvania arată că recreerea ajunge la 5,45% în România, în timp ce media europeană prezentată în analiză este de 8,47%.
Aceste diferențe sunt asociate veniturilor disponibile mai reduse, dar și comportamentului de consum, infrastructurii și accesului la anumite servicii. BANCA Transilvania arată inclusiv că o parte mai mare a consumului alimentar din România are loc în gospodărie, ceea ce contribuie la diferențele față de țările europene unde serviciile au o pondere mai ridicată.
Structura începe totuși să se schimbe, iar una dintre cele mai vizibile evoluții apare în zona recreerii, sportului și culturii. BANCA Transilvania arată că ponderea acestei categorii a crescut de la 3,77% în 2024 la 5,45% în 2026, o majorare de aproape 1,7 puncte procentuale.
BANCA Transilvania vede primele semne ale unei diversificări a consumului
Creșterea cheltuielilor pentru recreere poate indica începutul unei schimbări în modul în care românii își distribuie veniturile disponibile. BANCA Transilvania consideră că, pe măsură ce veniturile reale se apropie de nivelurile din vestul Europei, ponderea alimentelor ar putea scădea, iar turismul, restaurantele, îngrijirea personală și alte servicii ar putea câștiga teren.
Această evoluție nu înseamnă că românii vor cheltui neapărat mai puțini bani pe alimente în valoare absolută, ci că aceste cheltuieli pot avansa mai lent decât veniturile și consumul total. BANCA Transilvania subliniază însă că procesul nu va fi unul liniar, deoarece costurile locuinței și energiei pot rămâne ridicate, iar îmbătrânirea populației poate menține presiunea cheltuielilor pentru sănătate.
Un decalaj important apare și în cazul asigurărilor și serviciilor financiare, unde România are o pondere de numai 0,37%, comparativ cu 3,01% la nivelul Uniunii Europene. BANCA Transilvania consideră că această diferență indică atât utilizarea redusă a acestor servicii, cât și un potențial semnificativ de dezvoltare pentru asigurări, economisire pe termen lung și alte produse financiare destinate populației.
Ce poate schimba în continuare bugetele românilor
Structura actuală descrie o economie în care nevoile de bază continuă să ocupe cea mai mare parte a bugetului disponibil, chiar dacă apar treptat semne ale unei diversificări. BANCA Transilvania arată că apropierea de modelul european va depinde de evoluția veniturilor, dar și de prețurile pentru alimente, energie și locuințe.
Pe măsură ce veniturile disponibile cresc, gospodăriile pot direcționa o parte mai mare din bani către servicii și activități care nu sunt strict necesare. BANCA Transilvania sugerează prin datele analizate că o asemenea schimbare începe deja să fie vizibilă în zona recreerii, unde ponderea cheltuielilor a crescut față de nivelurile din anii anteriori.
Imaginea de ansamblu arată astfel că bugetele românilor rămân încă puternic orientate către cheltuielile esențiale, dar structura consumului începe să se modifice odată cu evoluția veniturilor și priorităților. BANCA Transilvania indică o direcție în care consumul poate deveni treptat mai diversificat, dacă diferența de venituri față de vestul Europei continuă să se reducă.
