Alexandru Năzare avertizează că România trebuie să continue disciplina bugetară și reducerea deficitului, pentru că orice revenire la cheltuieli nesustenabile ar putea pune sub presiune finanțarea statului, ratingul suveran și capacitatea de a susține investițiile. Mesajul transmis este că economia se află încă într-o etapă de stabilizare, nu într-un moment în care statul își poate asuma fără limite noi obligații permanente.
Alexandru Năzare arată că dezechilibrele actuale vin după ani în care cheltuielile publice au crescut fără suficientă rigoare, datoriile au fost rostogolite, iar schimbările importante au fost amânate. Consecința este un deficit bugetar foarte ridicat, o datorie publică ajunsă la niveluri istorice și costuri de finanțare care consumă tot mai multe resurse ce ar putea merge către servicii publice.
În ultimul an, situația s-a îmbunătățit, însă presiunea rămâne puternică, iar Alexandru Năzare subliniază că rezultatele obținute nu trebuie pierdute prin noi angajamente fără acoperire. Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele opt luni din 2026 deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din anul precedent.
Alexandru Năzare explică de ce reducerea deficitului nu poate fi oprită
Diferența înregistrată în primele opt luni din 2026 înseamnă un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei, rezultat obținut prin controlul cheltuielilor și prin măsuri de consolidare fiscală. Alexandru Năzare insistă că această corecție are efecte directe, deoarece un deficit mai mare înseamnă dobânzi mai ridicate, vulnerabilitate sporită la crize și mai puțini bani disponibili pentru educație, sănătate sau infrastructură.
Presiunea datoriei este deja foarte vizibilă, deoarece aceasta ajunsese la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au totalizat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar mesajul transmis este că aceste sume nu mai pot fi folosite pentru investiții sau servicii publice. Din această perspectivă, obiectivul de reducere a deficitului la 6,2% din PIB în 2026 este prezentat drept un pas necesar, dar insuficient pentru revenirea la un nivel considerat sustenabil.
Avertizare asupra presiunilor care vin în 2027
Chiar dacă ținta de 6,2% este atinsă, deficitul ar rămâne la finalul anului de peste două ori mai mare decât pragul european de 3%, ceea ce înseamnă că ajustarea trebuie continuată și în 2027. Alexandru Năzare atrage atenția că anul viitor va veni cu presiuni suplimentare, inclusiv dispariția granturilor din PNRR, costuri ridicate ale datoriei, așteptări sociale mari și un necesar de finanțare în continuare important.
Bugetul pentru 2027 este descris astfel drept un test major de responsabilitate, deoarece veniturile trebuie estimate realist, iar cheltuielile trebuie limitate la nivelul pe care statul îl poate susține efectiv. Alexandru Năzare susține că orice cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare, tocmai pentru a evita transformarea unor promisiuni în obligații imposibil de acoperit ulterior.
România nu se află încă într-o etapă de relansare fără constrângeri, ci într-o perioadă în care trebuie reparate dezechilibrele acumulate și recâștigată stabilitatea financiară. Alexandru Năzare spune că echilibrul actual privind încrederea creditorilor externi este fragil, ceea ce face ca protejarea ratingului suveran să devină una dintre prioritățile imediate.
Ratingul suveran printre mizele esențiale
Menținerea României în afara categoriei „junk” este importantă deoarece pierderea credibilității ar putea scumpi finanțarea, ar afecta investițiile și ar pune presiune suplimentară asupra costurilor suportate de populație. Prima evaluare menționată este programată în ianuarie din partea agenției Fitch, însă Alexandru Năzare avertizează că un derapaj semnificativ ar putea determina oricare agenție să redeschidă imediat analiza printr-un comitet de rating ad-hoc.
Consolidarea fiscală trebuie continuată printr-un control atent al cheltuielilor, o colectare mai bună a veniturilor, prioritizarea proiectelor și protejarea investițiilor care pot ridica productivitatea. Mesajul transmis este că reducerea deficitului nu trebuie făcută prin blocarea dezvoltării, deoarece ajustarea ar deveni contraproductivă dacă ar lovi tocmai investițiile capabile să susțină redresarea economică.
Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026 este prezentată ca un argument pentru folosirea cât mai eficientă a fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. Alexandru Năzare arată astfel că disciplina bugetară nu înseamnă renunțarea la dezvoltare, ci păstrarea unei baze financiare care poate susține investițiile și protecția economiei în fața unor șocuri.
Protejarea investițiilor și a capacității statului de a interveni
Un stat cu finanțe sănătoase poate susține mai durabil salariile, serviciile publice și categoriile vulnerabile, însă sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat din resurse reale. În această logică, măsurile construite pe promisiuni fără acoperire pot agrava dezechilibrele și pot ajunge să îi afecteze chiar pe cei pe care statul încearcă să îi protejeze.
Miza imediată rămâne evitarea unor noi derapaje și menținerea stabilității financiare, în timp ce corectarea dezechilibrelor trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor productive. Alexandru Năzare transmite că România trebuie să combine creșterea cu responsabilitatea, pentru ca statul să nu revină la ciclul în care promite astăzi, se împrumută mâine și transferă ulterior nota de plată către populație.
META DESCRIPTION: România intră într-o perioadă decisivă pentru finanțele publice, iar cifrele privind deficitul, datoria și costurile de finanțare arată cât de fragile rămân echilibrele actuale.
