Florin Manole, Ministrul Muncii, a cerut premierului schimbarea de urgență a lui Dantes Nicolae Bratu din funcția de inspector general de stat al Inspecției Muncii, în urma unor informații controversate apărute în presă. Separat de această situație din România, autoritățile din Republica Moldova au discutat noi măsuri pentru dezvoltarea pieței muncii, în cadrul unei ședințe a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.
Florin Manole a transmis propunerea de înlocuire a șefului Inspecției Muncii după ce, în luna septembrie, presa a prezentat imagini și relatări despre predarea unor pachete și bunuri în portbagajul unui autoturism de serviciu. Ulterior apariției acestor informații, Direcția Națională Anticorupție a deschis o anchetă penală, care reprezintă principalul context al solicitării formulate de ministru.
Demersul inițiat de Florin Manole privește conducerea instituției responsabile de verificarea respectării legislației muncii din România, fără să presupună automat modificarea regulilor aplicabile angajatorilor și salariaților. În Republica Moldova, discuțiile au vizat un program distinct, pentru perioada 2027–2030, care urmărește creșterea ocupării formale și îmbunătățirea condițiilor de angajare.
Schimbarea șefului Inspecției Muncii după deschiderea anchetei DNA
Florin Manole consideră că situația în care se află actualul inspector general de stat poate afecta încrederea publicului în activitatea Inspecției Muncii. Ministrul a solicitat intervenția premierului pentru înlocuirea lui Dantes Nicolae Bratu, subliniind importanța unei instituții care să aplice legislația corect și fără excepții.
Controversa a apărut în septembrie, după publicarea unor materiale de presă care prezentau imagini și relatări despre pachete și bunuri introduse într-un autoturism de serviciu. Aceste informații au fost urmate de deschiderea unei anchete penale de către DNA, fără ca existența investigației să stabilească vinovăția persoanei vizate.
Florin Manole a explicat că Inspecția Muncii are responsabilități prea importante pentru ca activitatea sa să fie afectată de o asemenea situație. Mesajul ministrului pune accent pe credibilitatea instituției și pe necesitatea respectării legislației, indiferent de persoanele care ocupă funcțiile de conducere.
Solicitarea adresată premierului reprezintă deocamdată o propunere de schimbare administrativă, informațiile prezentate neindicând existența unei decizii definitive privind eliberarea din funcție. Florin Manole nu a anunțat cine ar putea prelua conducerea Inspecției Muncii și nici un calendar pentru eventuala înlocuire.
Respectărea legii, în timp ce Inspecția Muncii traversează o situație controversată
Pentru angajații și angajatorii din România, importanța acestei situații rezultă din rolul instituției în verificarea respectării obligațiilor prevăzute de legislația muncii. Florin Manole dorește ca activitatea inspectorilor să nu fie influențată de problemele apărute la conducere, iar oamenii să poată avea încredere în aplicarea legii.
Schimbarea solicitată nu vizează introducerea unor noi obligații pentru firme sau modificarea drepturilor salariaților, ci ocuparea funcției de inspector general de stat. Florin Manole urmărește astfel o intervenție la nivelul conducerii, în timp ce ancheta DNA continuă să reprezinte un demers separat de orice decizie administrativă.
Prin această solicitare, Florin Manole pune în discuție responsabilitatea persoanelor care conduc instituțiile publice și impactul controverselor asupra credibilității acestora. O eventuală înlocuire a inspectorului general de stat depinde de decizia asupra propunerii transmise premierului, fără ca rezultatul acesteia să fie precizat în informațiile disponibile.
Consiliul Economic din Republica Moldova analizează măsurile pentru piața muncii în perioada 2027–2030
Separat de situația prezentată de Florin Manole în România, Ministerul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova a participat, pe 21 octombrie, la o ședință dedicată dezvoltării pieței muncii. Reuniunea Grupului de lucru nr. 6, organizată în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut în vedere Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2027–2030.
Ministra Natalia Plugaru a subliniat importanța unor politici care să răspundă atât nevoilor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și cerințelor angajatorilor. Programul urmărește îmbunătățirea accesului la locuri de muncă potrivite competențelor disponibile, în contextul schimbărilor demografice și al procesului de integrare europeană.
Printre principalele probleme analizate se numără nivelul ridicat al inactivității, lipsa personalului calificat în anumite sectoare și migrația forței de muncă. Autoritățile au discutat și despre diferențele dintre oportunitățile de angajare existente în Chișinău și cele din mediul rural, precum și despre dificultățile întâmpinate de anumite categorii de persoane.
Un alt obiectiv al programului este reducerea muncii informale, prin măsuri care să încurajeze participarea la piața oficială a muncii. În același timp, autoritățile urmăresc creșterea calității locurilor de muncă și îmbunătățirea condițiilor oferite persoanelor angajate în diferite sectoare economice.
Noi priorități pentru angajații și companiile din Republica Moldova
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a prezentat participanților prioritățile Programului național de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2027–2030, împreună cu planul de acțiuni propus pentru implementare. Reprezentanții instituțiilor și organizațiilor prezente au discutat măsurile prezentate și au avut posibilitatea să formuleze recomandări, inclusiv din perspectiva mediului de afaceri.
La reuniune au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Fundației Soros Moldova și Centrului Analitic Independent Expert-Grup. Prezența acestor organizații a permis analizarea priorităților din perspective diferite, inclusiv în ceea ce privește dificultățile angajatorilor de a găsi personal calificat.
Programul propus urmărește și extinderea oportunităților de angajare în regiuni, unde accesul la locuri de muncă poate fi mai dificil decât în capitală. Pentru persoanele care întâmpină obstacole în integrarea profesională, autoritățile își propun reducerea excluziunii și creșterea participării pe piața muncii.
Discuțiile din Consiliul Economic reprezintă o etapă de analiză a priorităților și măsurilor propuse, nu confirmarea implementării imediate a tuturor schimbărilor prezentate. Obiectivele stabilite pentru perioada 2027–2030 urmăresc o piață a muncii mai accesibilă pentru angajați și mai bine adaptată necesităților companiilor din Republica Moldova.
Cele două evoluții privesc probleme diferite ale administrației și pieței muncii, fără să existe o legătură instituțională între demersurile prezentate. În România, Florin Manole solicită o schimbare la conducerea Inspecției Muncii, în timp ce autoritățile din Republica Moldova pregătesc măsuri pentru creșterea ocupării și îmbunătățirea calității locurilor de muncă.
