Acasă Actualitate Bugetul 2027 – Anunturile Ministrului Finantelor cu Deciziile Guvernului pentru Sustinerea Economiei

Bugetul 2027 – Anunturile Ministrului Finantelor cu Deciziile Guvernului pentru Sustinerea Economiei

0
Bugetul 2027 - Anunturile Ministrului Finantelor cu Deciziile Guvernului pentru Sustinerea Economiei

Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, a prezentat directia pentru bugetul pe 2027: reducerea deficitului trebuie sa continue, dar statul trebuie sa isi faca propria parte din ajustare, astfel incat firmele si populatia sa aiba conditii pentru redresare. Mesajul transmis la patru forumuri a fost ca, dupa un an dificil, companiile au nevoie de reguli mai previzibile ca sa isi poata continua investitiile.


Pentru Guvern, urmatoarea etapa a reducerii deficitului inseamna decizii mai dificile privind cheltuielile, programele si functionarea institutiilor, in timp ce veniturile bugetare trebuie estimate realist. Bugetul pe 2027 este locul in care aceste decizii trebuie puse cap la cap, astfel incat statul sa reduca deficitul fara sa piarda din vedere finantarea investitiilor.


Una dintre schimbarile concrete mentionate de Ministrul Finantelor este eliminarea, din 2027, a impozitului minim pe cifra de afaceri, masura prezentata alaturi de facilitatile pentru investitii si cercetare-dezvoltare. Pentru companii, predictibilitatea nu tine insa doar de taxe, ci si de cat de repede isi primesc banii de la stat si de cate raportari trebuie sa depuna.


Ministrul Finantelor leaga reducerea deficitului de costul datoriei

La Bucharest Forum, Ministrul Finantelor a aratat ca dobanzile au depasit 50 de miliarde de lei numai in primele noua luni, un cost care restrange resursele disponibile pentru investitii si servicii publice. De aici vine si presiunea asupra Guvernului de a stabili ce cheltuieli poate sustine si ce proiecte trebuie finantate cu prioritate.

Ministrul Finantelor a legat bugetul pe 2027 si de evaluarile agentiilor de rating din prima parte a anului, pentru care conteaza atat cifrele din buget, cat si respectarea calendarului de reducere a deficitului. Daca Romania ar pierde calificativul recomandat investitiilor, accesul la capital s-ar restrange, iar presiunea asupra costurilor de imprumut s-ar resimti si in investitii, in activitatea firmelor si pe piata muncii.

Obiectivul nu este doar pastrarea calificativului actual, ci si revenirea perspectivei la stabila, urmata de o eventuala imbunatatire a ratingului, daca rezultatele o vor permite. Decizia ramane la agentiile de rating, iar de Guvern depind respectarea bugetului si continuarea reformelor, doua lucruri care pot contribui, in timp, la reducerea costurilor de finantare.

Masuri pentru firmele care vor sa investeasca in Romania

La Forumul de Afaceri Franco-Roman, organizat de CCIFER, Ministrul Finantelor a aratat ca toate companiile participante la studiul organizatiei isi vad viitorul in Romania. Pentru stat, raspunsul cerut de acest rezultat inseamna reguli mai clare si o administratie care sa functioneze mai bine pentru firmele care au dezvoltat aici capacitati de productie si relatii cu furnizorii locali.

Ministrul Finantelor a mentionat garantiile prin BID si fondul RoBOOST, aflat in pregatire impreuna cu Fondul European de Investitii, ca instrumente prin care firmele pot avea acces la mai mult capital. In practica, o rambursare de TVA facuta la timp, plata unei lucrari executate sau eliminarea unei raportari inutile pot cantari si ele in decizia unei companii de a continua o investitie.

Separat, Ministrul Finantelor a aratat ca investitiile publice au depasit 125 de miliarde de lei in primele zece luni, sustinand activitatea constructorilor, a furnizorilor si a subcontractorilor. Dupa incheierea PNRR, fondurile europene vor ramane importante, dar schimbarea structurii de finantare cere selectarea proiectelor si dupa beneficiile lor, costurile de functionare si investitiile private pe care le pot atrage.

Ministrul Finantelor vrea controale fiscale mai bine tintite

La Summitul pentru Guvernanta Digitala, Ministrul Finantelor a prezentat doua rezultate ale digitalizarii: peste 1,2 milioane de romani au folosit declaratia unica precompletata in format PDF, iar prin platforma e-licitatii au fost vandute anul acesta bunuri de peste 100 de milioane de lei. Pentru cei care depun declaratia unica, precompletarea inseamna ca pot porni de la un formular in care o parte dintre date sunt deja introduse.

Modernizarea portalului ANAF si a Spatiului Privat Virtual continua, in paralel cu dezvoltarea instrumentelor de analiza folosite pentru a identifica posibile fraude. O utilizare mai buna a datelor si a inteligentei artificiale ar trebui sa ajute administratia sa aleaga controalele dupa riscurile identificate si sa ceara mai rar informatii redundante de la contribuabilii care isi respecta obligatiile.

Ministrul Finantelor a pus accent si pe colaborarea cu mediul privat, nu doar pentru dezvoltarea tehnologiei, ci si pentru testarea serviciilor cu cei care le folosesc. Miza testarii este ca un serviciu mutat online sa reduca efectiv timpul si costurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor fiscale, nu doar sa schimbe locul in care se depun documentele.

Costurile investitiilor din sanatate

La Forumul ARPIM, Ministrul Finantelor a aratat ca proiectele sustinute prin PNRR si alte fonduri europene au alocari de aproximativ 8,9 miliarde de lei in bugetul Ministerului Sanatatii pentru 2026, aproape dublu fata de anul anterior. Constructia si dotarea sunt insa doar o parte a calculului, pentru ca bugetele urmatorilor ani vor trebui sa acopere si costurile de functionare ale acestor investitii.

Ministrul Finantelor s-a declarat deschis la colaborarea cu Ministerul Sanatatii, CNAS si industria farmaceutica pentru estimari mai bine fundamentate privind cheltuielile cu medicamentele si investitiile. Propunerile privind taxarea companiilor farmaceutice sau stimularea cercetarii si a productiei trebuie analizate si prin efectul lor asupra veniturilor care finanteaza sistemul de sanatate.

Dincolo de cifrele pe 2027, Ministrul Finantelor leaga credibilitatea bugetara de capacitatea Romaniei de a atrage investitii in tehnologie si in productie cu valoare adaugata mai mare. Un criteriu pentru alegerea proiectelor publice va fi, in directia propusa, daca acestea pot reduce costurile firmelor, pot ajuta la extinderea productiei sau pot atrage alte investitii in regiunea unde sunt realizate.