Nicusor Dan a transmis, la București, un mesaj ferm despre direcția în care trebuie să meargă transformarea digitală a României, subliniind că tehnologia este, înainte de toate, un mod de a reda timp oamenilor și economiei. Salutând prezența fostului președinte estonian Toomas Hendrik Ilves, Nicusor Dan a arătat că Estonia este exemplul clar că „prin tehnologie te poți apropia de cetățeni și poți câștiga timp pentru toți”.
Nicusor Dan spune ca digitalizarea nu este un scop în sine, ci o unealtă strategică. El a insistat că platformele online trebuie să îi servească atât pe românii din țară, cât și pe cei din diaspora, care nu ar mai trebui „să bată drumurile până la cel mai apropiat consulat”. În viziunea lui Nicusor Dan, statul are obligația să folosească tehnologia pentru a fi competitiv într-o lume în care „competiția devine tot mai dură”.
Referindu-se la raportul Edge Institute, Nicusor Dan a recunoscut că inițiativa vine să compenseze lipsurile statului. Potrivit lui, raportul arată clar că există voință politică, strategii și legislație, dar că „nu sunt puse împreună”. Nicusor Dan a avertizat că această fragmentare blochează progresul și că discuția de acum trebuie privită ca „un prim pas pentru a structura eforturile comune”.
Un alt mesaj-cheie al lui Nicusor Dan se referă la beneficiile directe ale transformării digitale: o administrație care eliberează timpul oamenilor și al firmelor, servicii rapide pentru diaspora și, mai ales, reducerea corupției și a evaziunii fiscale. În viziunea lui Nicusor Dan, odată ce procedurile sunt digitalizate și clar structurate, marja de decizie discreționară a funcționarului se restrânge, iar „fenomenul corupției se reduce în mod natural”.
Nicusor Dan a pus accent și pe rolul inteligenței artificiale, despre care spune că va deveni „esențială în anii care urmează”. El a explicat că, pe măsură ce viteza tehnologică crește, decalajul creat de întârzierea modernizării este tot mai mare, motiv pentru care România este obligată „să se alinieze și să se dezvolte rapid”, valorificând atuuri deja existente. Totodată, Nicusor Dan a subliniat că securitatea cibernetică a devenit parte integrantă a suveranității statului, într-un context în care războaiele se poartă și în spațiul digital.
Un capitol special în discursul lui Nicusor Dan l-a reprezentat lupta cu dezinformarea. El a atras atenția că manipularea online nu mai este doar o miză electorală, ci „o chestiune care ține de însăși democrația și de încrederea în mecanismele ei”, motiv pentru care statul trebuie să își dezvolte instrumente moderne de protejare a comunicării publice.
Discursul său a legat aceste teme de realități foarte concrete: cozile la ghișee, accesul dificil la servicii publice pentru românii din străinătate, teama de abuzuri administrative și neîncrederea în informația din rețelele sociale. Ideea centrală a fost că digitalizarea înseamnă reguli clare, transparență și un stat care își apără cetățenii atât în fața birocrației, cât și în fața atacurilor informatice și a manipulării.
Nicusor Dan a insistat că România are voință, competențe și resurse, dar încă îi lipsește partea de guvernanță și coordonare. El estimează că statul va avea nevoie de aproximativ doi ani pentru a transforma ideile în proiecte concrete și a încurajat mediul privat să vină cu „procese, analize și proiecte de acte normative deja scrise, pentru a câștiga timp”.
Mesajul lui Nicusor Dan este limpede: colaborarea reală între stat și privat poate decide cât de repede România va ajunge acolo unde își dorește în cursa digitalizării. Pentru Nicusor Dan, această schimbare depinde de fiecare actor instituțional și de fiecare cetățean.
