Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a adoptat astăzi, la inițiativa președintelui interimar Ilie Bolojan, decizia de a clasifica finalizarea hidrocentralelor blocate de decenii ca prioritate de securitate națională. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a subliniat că România nu își mai poate permite să împotmolească investiții de miliarde de euro în producția internă de energie.
„Am spus-o din prima zi ca ministru al Energiei și nu am renunțat: trebuie să deblocăm proiectele hidroenergetice începute înainte de 1989 și să le aducem la finalizare cât mai rapid”, a afirmat Burduja în fața membrilor CSAT. În intervenția sa, ministrul a prezentat proiectul de lege menit să instituie un cadru legal special pentru hidroenergie, cu aviz CSAT și în regim de urgență parlamentară.
Potrivit acestuia, procedura de avizare interministerială va începe imediat, urmând ca proiectul să fie adoptat de Guvern și supus dezbaterii în Parlament în regim accelerat.
În expunerea sa, Sebastian Burduja a reamintit că, de peste trei decenii, construcția hidrocentralelor se lovește de peste două sute de avize și autorizații, proceduri birocratice care se prelungeau mai mult decât execuția propriu-zisă.
Zece amenajări cu o capacitate instalată totală de 760 MW stagnează în prezent, generând costuri adiționale și vulnerabilități energetice pentru populație. „Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi mai mari pentru români, oportunități de muncă irosite şi un risc crescut pentru securitatea energetică”, a avertizat ministrul.
Propunerea legislativă prevede că toate proiectele hidroenergetice începute înainte de 1989 vor trebui finalizate în termen de trei ani de la obținerea statutului de obiectiv de securitate națională.
Legea va include derogări punctuale de la normele de mediu, de achiziții publice şi de gestionare a fondului forestier, precum și un regim accelerat de autorizare, expropriere și construire. În plus, marile baraje vor fi protejate prin supraveghere cu drone şi alte măsuri de apărare împotriva amenințărilor.
Printre amenajările vizate se numără Răstolița, Jiu, Olt, Cerna şi Pașcani, a precizat Sebastian Burduja, dând asigurări că aceste proiecte vor contribui substanțial la creșterea capacității de producție internă de energie. „România are potențial şi resurse, iar patriotismul energetic înseamnă să le valorificăm pentru binele comun”, a concluzionat ministrul Energiei.
Decizia CSAT marchează un pas inedit în politica energetică națională, plasând infrastructura hidroelectrică pe acelaşi plan cu alte domenii strategice de apărare și siguranță. Urmează, în perioada imediat următoare, conturarea detaliilor legislative şi operaţionale menite să repornească lucrările la hidrocentralele blocate de ani de zile.
