Ministrul Educatiei, Daniel David, aduce in atentia a milioane de romani din intreaga tara o serie de atentionari extrem de importante cu privire la invatamantul preuniversitar, de la etapa anteprescolara pana la liceu, in centrul caruia se afla formarea unor absolventi capabili sa profeseze cu succes, sa participe activ ca cetateni si sa isi construiasca o viata implinita.
Ministrul Educatiei a subliniat ca sistemul actual, comparat cu un „Frankenstein” al reformelor disparate, are nevoie de intelepciunea simbolizata de „Odiseu” pentru a redobandi coerenta si eficienta. Conform noii abordari, educatia obligatorie trebuie sa transfere opt competente cheie care sa asigure un traseu de invatare continuu si adaptabil.
Aceste competente includ alfabetizarea si abilitatile de comunicare, cunostinte multilingvistice si capacitatea de a utiliza instrumente digitale si de a intelege stiinta, tehnologia, ingineria si matematica. De asemenea, ministrul a pus accent pe competentele de viata si sociale, necesare pentru invatarea autonoma si colaborare, pe responsabilitatea civica si spiritul antreprenorial, dar si pe expresia culturala si sensibilitatea artistica.
Ministrul Educatiei explica faptul ca in etapa de baza se pleaca de la cinci competente fundamentale: limba si comunicare, matematica, stiinte, competente digitale si cetatenie. Acestea se dezvolta apoi in competentele cheie ce sustin formarea unor specialisti si cetateni pregatiti pentru provocarile unei lumi in permanenta schimbare.
Daniel David a atras atentia ca educatia anteprescolara trebuie generalizata pentru a crea prerechizitele necesare unei scoli obligatorii de calitate. Ministerul vizeaza atat integrarea absolventilor pe piata muncii, prin obtinerea nivelului de calificare 3 dupa clasa a XI-a sau nivelul 4 la absolvirea liceului, cat si continuarea studiilor la nivel postliceal sau universitar.
Ministrul Educatiei pune in atentie ca, in acest context, formarea resursei umane trebuie sa insoteasca aprofundarea generarii stiintifice a cunostintelor, pentru a combate pseudo-stiinta si a stimula invatarea pe tot parcursul vietii.
Datele pentru anul scolar 2023-2024 reflecta o dinamica demografica si institutionala semnificativa. Sistemul de invatamant preuniversitar cuprindea aproape 2,88 milioane de elevi, de la cei 515 934 de prescolari si 877 540 de elevi in invatamantul primar, pana la cei 597 745 de liceeni, 92 065 de practicieni in invatamant profesional si 82 606 cursanti postliceali.
Acesta este cel mai scazut numar de elevi din ultimul deceniu, cu o reducere pronuntata la gimnaziu, unde numarul a coborat la 710 054. In invatamantul anteprescolar, aproape 31 814 copii si-au inceput parcursul educativ in 485 de unitati, dintre care peste 30 600 sunt in sistemul public.
Ministrul Educatiei dezvaluie si ca rata de cuprindere a varstelor cuprinse intre 3 si 21 de ani in invatamantul obligatoriu se ridica la 82,8%, iar la nivel pre-universitar, raportat la populatia eligibila de 3-18 ani, procentajul este de 82,8%. Exista diferente notabile intre mediul urban, unde gradul de cuprindere ajunge pana la 95,5% la prescolari si 96,2% la invatamantul primar, si mediul rural, unde aceste rate scad sub 73%.
In ceea ce priveste personalul, sistemul numara peste 300 000 de angajati, dintre care 215 614 profesori, mai mult de 90% fiind calificati corespunzator. Normele didactice totale depasesc 223 800, iar retentia cadrelor titulare este de peste 77%, restul fiind completat de personal asociat si cu contract pe perioada determinata.
Reteaua scolara de stat include aproape 6 000 de unitati cu personalitate juridica si peste 10 000 de structuri arondate fara personalitate juridica, la care se adauga unitati scolare speciale, extra-scolare si private.
Daniel David a explicat ca reteaua scolara este organizata anual de autoritatile locale, cu avizul inspectoratelor scolare si consultarea partenerilor sociali. Invatamantul special este coordonat de consiliile judetene, iar cele private functioneaza cu finantare si avize specifice. Aceasta organizare are rolul de a asigura accesul echitabil si adaptarea continua a infrastructurii educationale la nevoile comunitatii.
