Ambasadorul Israelului la Organizatia Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Daniel Meron, a declarat miercuri ca tara sa mai are de lucru in Iran inainte ca conflictul cu Teheranul sa se poata incheia. Vorbele sale vin in contextul unei tensiuni tot mai ridicate pe tema programului nuclear Iran, dar si a sprijinului acordat de regimele regionale catre grupari considerate teroriste de catre Israel.
Meron a criticat dur prezenta reprezentantilor Iranului in structura Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, acuzand Organizatia ca si-a pierdut menirea si ca a tradat victimele abuzurilor din Republica Islamica. “Cum putem vorbi de apararea drepturilor omului cand un stat atat de violent ca Iran se bucura de un loc pe acelasi forum?”, a spus ambasadorul israelian, inaintea discursului ministrului de externe iranian Abbas Araghchi, asteptat sa deschida sedinta principala a Consiliului.
Discursul lui Meron pare conceput pentru a devia atentia publica de la prezentarea lui Araghchi, care urmeaza sa participe ulterior, in cursul zilei, la discutii cu omologii din Regatul Unit, Franta si Germania. Acest dialog tripartit se concentreaza pe ingrijorarile internationale legate de ambitiile nucleare Iran si pe posibilitatile de dezescaladare a conflictului dintre Israel si Iran.
Fara sa dea vreun semn ca ar fi dispus la un armistitiu in perioada imediat urmatoare, Meron si-a laudat precedentele lovituri impotriva tintei iraniene drept “extraordinar de reusite”. In continuare, el a subliniat ca obiectivele operationale nu au fost inca atinse: “Nu ne-am indeplinit toate obiectivele, asa ca continuam”. Declaratia vine pe fondul raidurilor aeriene si atacurilor cibernetice atribuite serviciilor israeliene.
Ambasadorul israelian la Geneva a dezvaluit, de asemenea, asteptarile sale privind reactia diplomatiei europene. Meron se asteapta ca ministrii de externe din Marea Britanie, Franta si Germania sa ceara, in discutiile cu Araghchi, “retragerea completa” a programului nuclear al Iranului. Mai mult, el i-a indemnat pe reprezentantii europeni sa insiste asupra “demontarii arsenalului de rachete balistice ale Iranului” si sa puna capat “activitatilor teroriste regionale si sprijinului activ al Iranului pentru intermediari teroristi”.
Reactiile diplomatice nu au intarziat sa apara. Oficialii iranieni au respins acuzatiile ca regimul de la Teheran sprijina grupari extremiste in Orientul Mijlociu, catalogand criticile drept “nefondate si menite sa submineze eforturile de dialog”. Abbas Araghchi va sustine un raspuns detaliat in fata Consiliului pentru Drepturile Omului, unde va pleda, cel mai probabil, pentru ridicarea sanctiunilor economice si dezvoltarea cooperarii regionale.
In pofida diferentelor majore dintre pozitiile israeliene si iraniene, seful delegatiei europene a subliniat necesitatea unui echilibru intre garantarea securitatii in regiune si respectarea normelor internationale. Discursurile de astazi, atat cel al lui Araghchi, cat si replica lui Meron, vor contura directiile pe care se va axa urmatoarea runda de negocieri intre puterile mondiale si Teheran.
Conflictul Israel-Iran a devenit un punct central in discutiile de securitate la nivel global. Problema programului nuclear Iran si a rachetelor balistice este indisolubil legata de temerile ca regiunea ar putea deveni scena unui razboi extins. Intr-un moment in care opinia publica urmareste cu atentie evolutia acestor negocieri, replicile dure ale lui Daniel Meron scot in evidenta clar divergenta majora de viziune: Israel vrea dezarmarea totala a Iranului, in timp ce Tehranul cere ridicarea presiunii internationale in schimbul transparentei nucleare.
