Premierul Romaniei, Ilie Bolojan, a prezentat astazi un pachet comprehensiv de masuri menite sa revolutioneze functionarea administratiei publice locale din tara noastra.
In cadrul unei declaratii de presa, seful executivului a subliniat ca administratia locala reprezinta una dintre cele mai importante componente ale sistemului public, plasand-o pe primul loc in ierarhia prioritatilor, urmata de educatie, sanatate, ordine publica si, in final, de administratia centrala.
Schimbarea porneste de la nivel local, nu doar din Bucuresti
Premierul a transmis un mesaj clar referitor la filosofia care sta la baza reformelor propuse: “Tara nu se schimba doar din Bucuresti, ci din fiecare judet, din toate orasele si comunele tarii noastre.” Aceasta viziune descentralizata urmareste sa aduca puterea decizionala mai aproape de cetateni, eliminand birocratia excesiva si ineficienta care caracterizeaza in prezent multe dintre institutiile publice locale.
Pachetul de masuri va fi discutat incepand cu saptamana viitoare, obiectivul fiind finalizarea tuturor propunerilor pana la sfarsitul lunii curente. Acest calendar ambitios reflecta urgenta cu care guvernul priveste necesitatea reformarii administratiei publice locale.
Trei directii strategice pentru modernizarea administratiei
Conform declaratiilor premierului, reforma se va articula pe trei directii principale. Prima directie vizeaza cresterea eficientei si a responsabilitatii in administratia publica locala. A doua directie se concentreaza pe intarirea capacitatii administrative pentru a gestiona mai bine problemele si pentru a genera dezvoltare economica si sociala. Cea de-a treia directie priveste descentralizarea si digitalizarea, cu scopul de a adopta politici care sa aduca decizia cat mai aproape de cetatean.
Aceasta abordare integrata sugereaza o schimbare paradigmatica in modul in care guvernul concepe rolul administratiei locale, trecand de la un model centralizat la unul care pune accent pe autonomia si responsabilitatea locala.
Plafoane nationale pentru numarul de angajati din primarii
Prima masura concreta anuntata de premier se refera la plafonarea numarului de angajati care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel national. Pentru primarii, indicatorul principal va fi numarul de locuitori, in timp ce pentru Consiliile Judetene vor fi utilizati indicatori mai rafinate, precum numarul de unitati administrativ-teritoriale.
Premierul a explicat necesitatea acestei masuri prin evidentierea disparitator existente in sistemul actual: “Avem azi primarii cu numar mic de angajati care functioneaza bine si avem aceleasi primarii având o populatie asemanatoare cu numar mult mai mare de angajati, unde nu se vede niciun plus de servicii, de calitate, pe care cetatenii sa-l perceapa.”
Situatia este similara si la nivelul consiliilor judetene, unde exista diferente semnificative intre institutii cu functii similare. Astfel, exista consilii judetene care au 100 de angajati si functioneaza eficient, in timp ce altele, mai mici, au peste 200 de angajati fara a demonstra o performanta superioara.
Ajustari personalizate in functie de situatia existenta
Implementarea acestor plafoane nu va fi facuta uniform, ci va tine cont de specificul fiecarei institutii. Acolo unde personalul a fost supradimensionat, acesta va fi redus, in timp ce institutiile care au deja personal redus nu vor fi afectate negativ. Dimpotriva, acestea vor avea ocazia sa isi stabileasca organigrama conform nevoilor proprii.
Reglementarea numarului de politisti locali
O alta masura importanta se refera la limitarea numarului de politisti locali. Norma actuala, de la un politist la 1.000 de locuitori, va fi majorata, urmand ca modalitatea concreta de implementare sa fie stabilita prin consultari cu primariile. Si in acest domeniu exista disparitati majore, cu orase care au un politist la 2.000 de locuitori, in timp ce altele, cum ar fi Buzaul, depasesc cu mult limita legala.
Alocarea fondurilor pe baza eficientei
Premierul a anuntat ca alocarea fondurilor guvernamentale se va face in functie de eficienta administratiei locale. Un exemplu concret este gradul de colectare al impozitului, care in prezent este amanat din grija de a nu angaja alesi locali. Noul pachet va rezolva aceasta situatie, astfel incat doar administratiile eficiente sa poata solicita pe buna dreptate sume de compensare, dupa ce si-au indeplinit propriile obligatii.
Optimizarea resurselor prin partajarea functionarilor
Ultima masura prezentata vizeaza posibilitatea ca un functionar public sa poata avea norma impartita intre doua sau trei primarii. Un contabil sau un secretar, daca nu au un volum mare de lucru, pot sa acopere nevoile mai multor primarii, optimizand astfel utilizarea resurselor umane si reducand costurile administrative.
Aceste masuri reprezinta o abordare pragmatica a problemelor cu care se confrunta administratia publica locala din Romania, urmand ca implementarea lor sa contribuie la o mai buna deservire a cetateanului si la o utilizare mai eficienta a banilor publici.
