Bogdan Ivan, ministrul Energiei, transmite un mesaj ferm in legatura cu valul de dezinformari care a cuprins spatiul public in jurul lacului Vidraru. Potrivit acestuia, operatiunea de golire se desfasoara controlat, pentru prima data dupa aproape sase decenii, si are un singur scop: intretinerea si modernizarea instalatiilor astfel incat sistemul sa functioneze in siguranta pentru inca 40 de ani.
Bogdan Ivan respinge categoric scenariile raspandite in social media, potrivit carora lacul ar fi fost secat pentru a fi scos aur sau ca pe fundul apei s-ar ascunde sate „disparute”. Nimic din aceste povesti nu are acoperire, subliniaza Ivan, care explica faptul ca masura este parte a unui program de lucrari planificat, avizat si absolut necesar pentru viitorul barajului si al productiei de energie.
Ministrul insista ca intreaga operatiune respecta cadrul legal si normele tehnice. Sensul ei este sa consolideze siguranta si sa mentina independenta energetica, dar si sa pastreze vie o realizare inginereasca ridicata prin munca si priceperea romanilor. In viziunea sa, „aurul” scos din Vidraru nu se masoara in kilograme de metal pretios, ci in ani de functionare in conditii optime, in stabilitate si in mandria de a ingriji o lucrare monumentala.
Contractul de retehnologizare aferent are o valoare de peste 188 de milioane de euro, ceea ce arata anvergura si seriozitatea proiectului. Golirea controlata a inceput la 1 august 2025 si este programata sa se incheie in primavara anului viitor, dupa care umplerea la capacitatea normala a lacului va fi reusita in toamna anului urmator.
Bogdan Ivan clarifica si imaginile care au starnit curiozitate in ultimele zile: zidurile care au aparut la suprafata nu sunt „ruine misterioase”, ci vechile locuinte si constructii tehnice folosite cu zeci de ani in urma la ridicarea barajului. Ele reprezinta marturii ale santierului din anii ’60, nu dovezi ale unor secrete ascunse.
Mesajul ministrului este limpede: Vidraru nu ascunde comori pentru straini, ci conserva munca uriasa a inginerilor si muncitorilor romani care au construit una dintre cele mai trainice amenajari hidrotehnice din Europa. Aceasta infrastructura este parte vitala a sistemului energetic national si un element de patrimoniu pe care Romania il are datoria sa il protejeze.
In locul speculatiilor si conspiratiilor, Bogdan Ivan cere incredere in procesul tehnic si in autoritatile care il coordoneaza. Vidraru ramane in picioare, iar dupa finalizarea lucrarilor va continua sa serveasca Romania, asa cum a facut-o deja timp de aproape sase decenii. Realitatea este una a responsabilitatii si a modernizarii, nu a senzationalului.
