Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a lansat un avertisment direct şi un apel la responsabilitate: plasticul de unică folosinţă ne invadează viaţa şi trebuie oprit.
Într-o declaraţie recentă, ministra a explicat că aceste produse sunt printre cele mai întâlnite deşeuri din natură — de la străzi şi râuri la plaje şi oceane — şi nu dispar, ci se fragmentează în microplastice invizibile care poluează pentru sute de ani. Ea a invocat Directiva europeană 2019/904 şi OUG nr.6/2021, menţionând că legislaţia a introdus interdicţii şi reguli clare pentru aceste articole.
Diana Buzoianu a detaliat categoriile care intră sub incidenţa restricţiilor: paharele de plastic şi capacele lor, tacâmurile de unică folosinţă, paiele de băut (cu excepţii medicale reglementate), ţigările cu filtre din plastic, recipientele mici pentru alimente, ambalajele pentru mâncare la pachet şi pungile din plastic subţire.
Ministrul a atras atenţia şi asupra sticlelor de băut din plastic de până la trei litri, în cazul în care dopul sau capacul nu rămân ataşate, subliniind necesitatea unor soluţii de gestionare adecvate pentru toate aceste fluxuri.
În discursul său, Diana Buzoianu a descris impactul asupra mediului şi sănătăţii: microplasticele pătrund în lanţul trofic şi ajung inclusiv în hrana oamenilor, iar biodiversitatea suferă când păsările, peştii şi alte specii confundă plasticul cu hrana.
Datele invocate de ministru ilustrează dimensiunea problemei: între 80 şi 85% din deşeurile marine sunt din plastic, articolele de unică folosinţă constituind aproape jumătate, iar pe plaje peste 50% din totalul deşeurilor colectate sunt materiale plastice. Această realitate, a spus ea, impune măsuri imediate şi comportamente responsabile.
Ca alternativă, Diana Buzoianu a promovat soluţii reutilizabile şi materiale durabile: paie din bambus sau metal, sacoşe textile şi recipiente reutilizabile. Mesajul ei a fost clar — schimbarea comportamentului individual şi instituţional este esenţială pentru a limita contaminarea cu microplastice şi pentru a reduce presiunea asupra ecosistemelor. Ministrul a insistat pe necesitatea unor alegeri cotidiene care să reducă utilizarea produselor de unică folosinţă.
Complementar luptei împotriva plasticului, ministra a anunţat adoptarea Programului naţional privind performanţa de mediu a autorităţilor şi instituţiilor publice, pe care l-a descris ca un pas decisiv către standardele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Diana Buzoianu şi-a exprimat recunoştinţa faţă de zecile de funcţionari publici implicaţi şi faţă de colaborarea Secretariatului General al Guvernului şi a Ministerului Afacerilor Externe, subliniind că succesul proiectului reflectă un efort conjugat şi responsabilitate instituţională.
Programul conţine ţinte măsurabile: limitarea consumului de apă la maximum 6,4 metri cubi per angajat pe an, reducerea şi optimizarea consumului de energie, diminuarea deşeurilor sub 200 de kilograme per angajat pe an şi stimularea reciclării, reducerea consumului de hârtie la maximum 15 coli per angajat pe zi — din care 80% reciclate sau certificate ecologic — şi organizarea a cel puţin 50% dintre întâlniri online. Implementarea va fi monitorizată anual, fiecare instituţie fiind obligată să raporteze progresul în faţa Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate.
Ministrul Mediului a reamintit obiectivul concret asumat în legislaţie: până în 2029 să colectăm separat şi să reciclăm 90% din sticlele de plastic, un prag ambiţios care cere colaborare între autorităţi, industrie şi cetăţeni.
Implementarea şi progresele vor fi evaluate anual, instituţiile raportând în faţa Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate. În viziunea ministrei, doar prin măsuri unitare şi prin schimbarea obiceiurilor vom proteja mediul pentru generaţiile următoare.
