La începutul lunii septembrie, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat un set de cinci măsuri concrete menite să ducă, în timp, la scăderea prețului energiei electrice pentru cetățeni și companii. În cadrul conferinței de presă susținute marți, 2 septembrie, la sediul ministerului, Ivan a explicat că doar 51% din factura plătită de consumatori reprezintă prețul efectiv al energiei electrice active, restul de 49% fiind constituit din tarife de transport și distribuție, taxe și accize.
Pornind de la acest dezechilibru, ministrul a subliniat importanța unui pachet de reforme care să creeze o piață matură și funcțională de energie. Prima măsură anunțată vizează operaționalizarea mecanismului Market Maker, prin care va fi selectat un operator capabil să asigure lichiditatea în piață, stimulând cererea și oferta și generând tranzacții pe termen lung, cu impact direct asupra scăderii prețurilor.
A doua măsură privește creșterea transparenței și reducerea riscurilor în tranzacțiile cu energie, prin impunerea de garanții ferme tuturor actorilor din piață. În același timp, ministrul a propus introducerea tarifelor dinamice, diferențiate pe intervale de consum, ceea ce ar încuraja comportamentele responsabile și ar recompensa consumatorii care utilizează energia în perioadele în care costurile sunt mai mici.
Un alt pas anunțat este crearea unui mecanism unic de achiziție pentru operatorii de distribuție, astfel încât prețul plătit pentru energia necesară propriului consum să fie redus. Ivan a precizat că aceste costuri reprezintă aproape un sfert din prețul final al energiei, iar eficientizarea lor va avea efecte directe în facturile românilor. Totodată, Ministerul Energiei va integra toate programele de eficiență energetică sub o coordonare unică, pentru a evita suprapunerile și pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor.
Bogdan Ivan a explicat că aceste măsuri vin în contextul a două obiective strategice ale mandatului său: independența energetică a României prin dezvoltarea capacităților de producție și reducerea prețului energiei sub media europeană. Analiza ministerului arată că printre cauzele principale ale prețurilor ridicate se numără invazia Rusiei în Ucraina, lipsa interconectării cu marile coridoare energetice din Europa Centrală, eliminarea a 7.000 MW de capacități de producție pe gaz și cărbune în ultimul deceniu, punerea în funcțiune a doar 1.800 MW noi și ritmul lent al investițiilor în infrastructură.
În plus, ministrul a confirmat că România a inițiat negocieri la nivel european pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, de la 2026 la 2030. Această decizie urmărește menținerea unei părți din capacitățile de producție în bandă, în condițiile în care țara noastră a pierdut peste jumătate din aceste resurse în ultimii zece ani. Potrivit lui Ivan, această amânare oferă României timpul necesar pentru a dezvolta proiecte strategice și pentru a asigura o tranziție energetică fără șocuri majore pentru consumatori.
Cele cinci măsuri au fost agreate în prealabil cu organizațiile reprezentative din domeniu, printre care Asociația Centrul Român al Energiei, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Asociația Producătorilor de Energie Electrică, precum și organizațiile din industria fotovoltaică și eoliană. Prezența liderilor acestor structuri la conferință a subliniat consensul asupra direcțiilor prezentate de minister.
Prin aceste demersuri, Bogdan Ivan își propune să ofere nu doar soluții imediate pentru scăderea prețului la energie, ci și un cadru sustenabil pentru dezvoltarea pieței energetice românești pe termen lung.
