La Copenhaga, presedintele Romaniei, Nicusor Dan, a anuntat ca agenda discutiilor s-a concentrat pe securitatea europeana, cu accent pe amenintari fizice, pe utilizarea dronelor, pe razboiul hibrid, pe dezinformare si pe atacuri cibernetice. El a precizat ca a participat la sesiunea dedicata securitatii din cadrul reuniunii plenare, in timp ce la comitetul politic s-a lucrat pe tema drogurilor.
Seful statului a subliniat nevoia de cooperare stransa intre tari in trei directii majore: schimb de informatii, urmarirea fluxurilor financiare si folosirea metodelor medicale disponibile pentru reducerea dependentei. El a aratat ca o abordare comuna poate creste eficienta anchetelor si poate limita impactul social.
Nicusor Dan a relatat ca presedinta Republicii Moldova a prezentat situatia de dupa alegerile recent incheiate si pasii pe care Chisinaul ii are de urmat pe drumul aderarii la Uniunea Europeana. Discutiile au vizat colaborarea pe securitate, pe economie si pe zona de aparare. In marja reuniunii, presedintele s-a intalnit cu premierul armean si a anuntat ca viitoarea intrunire a Comitetului Politic European va avea loc anul viitor in Armenia, la care intentioneaza sa participe.
O tema centrala a fost lectia desprinsa din razboiul din Ucraina: tehnologia dronelor evolueaza rapid, iar prioritatea nu mai este doar finantarea, ci capacitatea institutiilor de a tine pasul cu inovatia. Presedintele a observat ca expertiza in apararea antidrone este inegala intre statele europene si cele NATO. In acest context, Romania cauta o colaborare cu Ucraina pentru a accede la aceasta tehnologie intr-un schimb reciproc avantajos, demers aflat in prezent in faza de discutii.
In planul combaterii ingerintelor informationale, presedintele a prezentat un document privind anularea alegerilor prezidentiale din 2024, material care a starnit interesul participantilor, multi solicitand o copie. Noutatea documentului consta in descrierea unui mecanism prin site-uri cu teme aparent benigne, precum spiritualitatea, pentru care Parchetul a dovedit finantare ruseasca, platforme care directioneaza apoi publicul catre site-uri de stiri, construind trasee de propagare si amplificare.
Nicusor Dan a mentionat ca Executivul european isi propune ca pana la sfarsitul anului sa lanseze in dezbatere un scut democratic. In saptamanile urmatoare vor avea loc discutii asupra continutului si a etapelor acestui instrument. La nivel intern, el a reamintit sedinta CSAT de la finalul lunii iunie si o discutie recenta cu ministrul de Finante despre un produs informatic romanesc care a permis depistarea unor firme fantoma implicate in decontari de TVA inexistente. Autoritatile pregatesc o comunicare publica asupra rezultatelor si a pasilor urmatori in procesul de digitalizare a controalelor fiscale.
Evaluand rezilienta institutionala, presedintele a apreciat ca Moldova a fost mai bine pregatita decat Romania, deoarece a anticipat mai bine riscurile. Romania nu s-a asteptat la situatia din noiembrie 2024, insa, daca vor avea loc alegeri, un fenomen similar nu se va repeta. Totusi, in ceea ce priveste comunicarea publica si functionarea retelelor sociale, exista inca teme de imbunatatit.
In fine, Nicusor Dan a aratat ca, in masura in care va continua politica actuala, riscul se va indeparta treptat. Pachetul pe administratie este in principal un set de reforme la nivel central si local, nu un instrument care sa tina tinta pe deficit, iar suma asociata nu ar trebui sa afecteze traseul acestuia. Concluzia transmisa la Copenhaga a fost ca raspunsul european trebuie sa combine securitatea, cooperarea economica si consolidarea apararii, cu accent pe capacitatea de a contracara dezinformarea si pe intarirea apararii cibernetice.
