Ministrul Muncii, Florin Manole, prezintă o reformă amplă și etapizată a pensiilor de serviciu, cu obiectivul de a respecta angajamentele stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și obligațiile europene privind stabilitatea economică.
Ministrul Muncii subliniază că modificările vizează atât gestionarea cheltuielilor bugetare, cât și respectarea principiilor constituționale și a standardelor europene privind independența justiției.
Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Muncii, reforma se înscrie în contextul Regulamentului (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, menit să atenueze efectele economice și sociale ale pandemiei. Florin Manole amintește că România și-a asumat angajamente clare în fața Comisiei Europene, iar jalonul 215, referitor la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, a generat suspendarea Cererii de Plată nr. 3 în 2025, fapt ce a impus accelerarea procesului legislativ.
Ministrul Muncii explică faptul că setul de acte normative care stă la baza PNRR are un caracter eterogen și cuprinde atât legislație națională, cât și obligații internaționale și acte europene cu aplicare obligatorie, ceea ce impune României respectarea principiului bunei-credințe la nivel internațional. Din această perspectivă, Florin Manole subliniază necesitatea unei intervenții legislative ferme pentru a reglementa condițiile de acordare, cuantumul și criteriile de actualizare a pensiilor de serviciu.
Un prim pas în această direcție, conform detaliilor oferite de ministrul Muncii, vizează pensiile din sistemul justiției: judecători, procurori, personal auxiliar din instanțe și parchete, personalul Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și magistrații asistenți și personalul juridic asimilat. Florin Manole arată că toate aceste categorii sunt guvernate de norme similare, fapt care permite o armonizare coerentă a reglementărilor.
Ministrul Muncii propune măsuri care au în centru stabilirea vârstei de pensionare în raport cu vârsta standard din sistemul public și instituirea unei vechimi de 35 de ani în muncă. Florin Manole consideră că această armonizare aduce sistemul justiției mai aproape de principiile generale privind pensiile aplicate la nivel național. În plus, ministrul Muncii subliniază obiectivul alinierii vârstei de pensionare a magistraților din România la media europeană de 65 de ani, conform datelor publicate de Comisia Europeană.
În spiritul deciziilor Curții Constituționale nr. 467/2023 și nr. 724/2024, ministrul Muncii punctează că tranziția va fi treptată, între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2041, pentru a garanta predictibilitate și securitate juridică. Florin Manole precizează că, până la 31 decembrie 2026, se instituie o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani, urmând ca aceasta să crească gradual cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Ministrul Muncii subliniază că această abordare evită orice creștere bruscă a vârstei de pensionare și permite o adaptare realistă a carierelor profesionale în justiție.
Pentru a preveni riscul unor noi vicii de neconstituționalitate, ministrul Muncii evidențiază că modificările respectă principiul previzibilității actului normativ și elimină situațiile în care anul în care se atinge vechimea necesară trebuie să coincidă cu anul împlinirii vârstei de pensionare. Prin această ajustare, Florin Manole urmărește să asigure echilibru între sustenabilitatea sistemului public și independența puterii judecătorești.
În ansamblu, mesajul transmis de ministrul Muncii este că România trebuie să-și respecte angajamentele europene, să asigure stabilitate economică și să ofere un cadru legislativ solid pentru pensiile de serviciu.
Florin Manole consideră că reforma etapizată protejează drepturile profesionale ale magistraților, dar în același timp răspunde necesității de responsabilitate bugetară. Ministrul Muncii vede în această direcție o oportunitate de modernizare și consolidare a sistemului de pensii, într-un cadru compatibil cu standardele europene și constituționale.
Reforma anunțată de Florin Manole marchează un moment decisiv pentru sustenabilitatea bugetară și credibilitatea României în raport cu partenerii europeni. Prin ajustări graduale și predictibile, Ministrul Muncii propune un echilibru între independența justiției și responsabilitatea financiară a statului, într-o abordare proiectată să ofere transparență, stabilitate și corectitudine.
