Danemarca transmite un mesaj fara echivoc Washingtonului: retorica despre „preluarea” Groenlandei trebuie sa se opreasca, iar discutia despre anexare este, in cuvintele premierului, lipsita de sens.
Cuprins:
- Danemarca ii cere lui Donald Trump sa „inceteze amenintarile” privind Groenlanda
- Danemarca invoca NATO si acordul de aparare cu SUA ca argumente-cheie
- Danemarca reactioneaza dupa postari si declaratii care sugereaza „in curand” o schimbare de suveranitate
Danemarca ridica miza public, dupa un nou val de postari si declaratii care au reaprins subiectul sensibil al statutului insulei arctice si al rolului ei strategic.
Danemarca ii cere lui Donald Trump sa „inceteze amenintarile” privind Groenlanda
Danemarca a intrat in ofensiva diplomatica, prin vocea premierului Mette Frederiksen, care i-a cerut lui Donald Trump sa „inceteze amenintarile” legate de preluarea Groenlandei. Intr-o declaratie publicata pe site-ul guvernului, Frederiksen a spus ca „nu are absolut niciun sens sa vorbim despre necesitatea ca Statele Unite sa preia Groenlanda”.
Tonul a fost direct si personal: ea a afirmat ca se adreseaza Statelor Unite „foarte direct” si a adaugat o linie rosie clara: „SUA nu are dreptul sa anexeze niciuna dintre cele trei natiuni din regatul danez”. Mesajul vine intr-un moment in care subiectul a fost impins din nou in prim-plan, inclusiv printr-o postare pe Twitter a lui Katie Miller, care a distribuit o harta a Groenlandei in culorile drapelului american, alaturi de cuvantul „IN CURAND”.
Danemarca invoca NATO si acordul de aparare cu SUA ca argumente-cheie
Danemarca isi sprijina pozitia pe arhitectura de securitate existenta. Frederiksen a subliniat ca Danemarca – „si, prin urmare, Groenlanda” – este membra NATO si beneficiaza de garantia de securitate a aliantei. In plus, ea a amintit ca Danemarca avea deja un acord de aparare cu SUA care oferea acces american pe insula.
Totodata, Danemarca sustine ca si-a sporit investitiile in securitatea din regiunea arctica, sugerand ca argumentul „golului de securitate” nu sta in picioare. „As indemna insistent Statele Unite sa opreasca amenintarile impotriva unui aliat apropiat din punct de vedere istoric… si impotriva unui alt popor care a spus foarte clar ca nu sunt de vanzare”, a declarat Frederiksen.
Danemarca reactioneaza dupa postari si declaratii care sugereaza „in curand” o schimbare de suveranitate
Cateva ore mai tarziu, la bordul Air Force One, Trump a reiterat obiectivul: „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securitatii nationale, iar Danemarca nu va putea face acest lucru”. In paralel, ambasadorul danez in SUA a intervenit public, raspunzand postarii lui Katie Miller cu o „reamintire prietenoasa” ca cele doua tari sunt aliate si ca Danemarca se asteapta la respectarea integritatii sale teritoriale.
Schimbul de replici are loc intr-un context tensionat, dupa o operatiune militara majora a SUA impotriva Venezuelei, urmata de afirmatia lui Trump ca America va „conduce” Venezuela si ca firmele petroliere americane vor „incepe sa faca bani pentru tara”.
Groenlanda, cu 57.000 de locuitori, are autoguvernare extinsa din 1979, dar apararea si politica externa raman la Copenhaga. Desi multi groenlandezi sustin o independenta viitoare fata de Danemarca, sondajele indica o opozitie covarsitoare fata de aderarea la SUA.
Danemarca incearca sa taie din radacina orice narativ de „vanzare” sau anexare: alianta NATO, acordurile existente si vointa locuitorilor sunt prezentate drept bariere ferme. In timp ce Trump vorbeste despre securitate si minerale, Danemarca insista ca in Arctica nu se rescriu granitele prin presiune publica, ci prin respect si reguli.
