Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a ajuns la Chisinau pentru o vizita de lucru descrisa drept una cu greutate strategica, plasata intr-un moment-cheie al parcursului de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana. Mesajul central transmis de Diana Buzoianu: politicile de mediu nu sunt un capitol secundar, ci o zona esentiala de aliniere la standardele europene, cu impact direct asupra oamenilor si naturii.
Ministrul Mediului a subliniat ca Romania sustine ferm traseul european al Republicii Moldova si isi declara disponibilitatea pentru expertiza tehnica, schimb de bune practici si sprijin concret pentru reforme. In centrul discutiei: managementul apei, gestionarea deseurilor si administrarea fondului forestier, trei domenii care pot accelera sau incetini adaptarea la cerintele UE, in functie de capacitatea institutiilor de a livra rezultate masurabile.
Ministrul Mediului a prezentat vizita ca pe un test al maturitatii institutionale, intr-o etapa in care pregatirea pentru UE cere masuri coerente si aliniere la acquis-ul comunitar. Pentru Chisinau, capitolele de mediu inseamna reguli, date, planificare si investitii, iar pentru Bucuresti inseamna un parteneriat de vecinatate care poate transfera know-how si instrumente deja testate.
Ministrul Mediului a indicat clar ca alinierea la acquis nu poate fi doar un exercitiu de hartie. Asezarea standardelor europene in politici reale inseamna sisteme functionale pentru apa, mecanisme credibile pentru deseuri si o administrare a fondului forestier bazata pe inventar, control si tinte. In aceasta logica, accentul cade pe politici bazate pe date, capabile sa sustina decizii si finantari.
Ministrul Mediului a vorbit despre sprijin concret: expertiza tehnica, schimb de bune practici si mecanisme care sa genereze beneficii reale. O tema distincta a fost consolidarea Fondului de Mediu din Republica Moldova, prin identificarea proiectelor eligibile si a mecanismelor de finantare pentru tranzitia verde. Ideea-cheie: reformele au nevoie de resurse, iar resursele cer proiecte solide, prioritate si capacitate de implementare.
Ministrul Mediului a dus discutia si in zona de securitate, in intrevederea cu Igor Grosu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova. Printre subiecte s-au regasit combaterea dezinformarii si lectiile invatate de Chisinau in gestionarea razboiului hibrid, inclusiv intarirea capacitatii institutionale pentru protectia securitatii nationale. Mesajul implicit: inclusiv dezinformarea de mediu poate eroda increderea publica si poate bloca proiecte necesare.
Ministrul Mediului a detaliat, in intalnirea bilaterala cu Gheorghe Hajder, ministrul mediului al Republicii Moldova, o lista de teme tehnice cu potential major. Reforma sectorului forestier include modernizarea Moldsilva si Romsilva, realizarea inventarului fondului forestier si stabilirea unor tinte ambitioase de impadurire. Pe zona de deseuri si apa, discutia a mers spre alinierea la acquis cu accent pe implementarea Sistemului de Garantie-Returnare (SGR) si pe politici bazate pe date.
Ministrul Mediului a adus si componenta europeana a reducerii emisiilor, prin schimb de expertiza pe ETS1 si ETS2 si pe mecanismele UE dedicate scaderii emisiilor. La fel de importanta a fost cooperarea transfrontaliera pe resurse de apa, in special in cadrul Comisiei Prut si al Comisiei Dunarene, plus gestionarea comuna a acumularii Costesti–Stanca. Pachetul se incheie cu monitorizarea cursurilor de apa si combaterea dezinformarii de mediu, prin coordonare institutionala si schimb de bune practici.
Ministrul Mediului a prezentat vizita de la Chisinau ca pe o investitie in convergenta europeana prin masuri concrete: paduri administrate cu date, deseuri gestionate cu instrumente moderne, apa supravegheata prin cooperare transfrontaliera si institutii mai rezistente la dezinformare. In acest cadru, Romania isi asuma rolul de partener care transfera experienta si sprijin, iar Republica Moldova isi testeaza viteza de aliniere la standardele UE prin reforme care trebuie sa se vada in teren.
