Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță un dublu pas cu impact direct în sistemul energetic, finanțare europeană majoră pentru modernizarea rețelelor România–Bulgaria și reluarea unui proiect hidroenergetic blocat ani la rând. Ministrul Energiei spune că deciziile de acum trebuie să se vadă nu doar în grafice, ci în facturi, în economie și în siguranța energetică a regiunii.
Ministrul Energiei leagă cele două mișcări prin aceeași idee, infrastructura trebuie să poată transporta energia acolo unde e nevoie, fără pierderi și fără suprasolicitări, mai ales într-o perioadă în care producția din surse regenerabile cere rețele mai inteligente și mai flexibile. Ministrul Energiei prezintă aceste proiecte ca piese din aceeași strategie, în care interconectarea și producția stabilă se completează reciproc.
Ministrul Energiei afirmă că Uniunea Europeană a publicat lista proiectelor de interconectivitate energetică finanțate în 2026 prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar din totalul de 650 de milioane de euro, aproape 104 milioane sunt direcționate către Proiectul de Interes Comun CARMEN. Ministrul Energiei precizează că proiectul este dezvoltat de un consorțiu format din Delgaz Grid S.A., CNTEE Transelectrica S.A. și Elektroenergien Sistemen Operator EAD.
Ministrul Energiei subliniază miza modernizării, rețelele de transport și distribuție din România și Bulgaria vor fi digitalizate pentru eficiență, dar și pentru a crea fluxuri sigure de energie electrică din surse regenerabile. În logica Ministrul Energiei, interconectările nu sunt doar cabluri și stații, ci mecanisme care reduc pierderile, cresc stabilitatea și permit transferuri rapide acolo unde piața o cere.
Ministrul Energiei susține că efectul final ar trebui să fie vizibil pentru consumatori și mediul de afaceri, prețuri mai mici pentru români și companiile din România, deoarece energia este transferată eficient și sigur, fără pierderi și fără suprasolicitări în sistem. Ministrul Energiei numește CARMEN primul Proiect de Interes Comun din aria rețelelor inteligente de electricitate dezvoltat pe teritoriul României, cu promisiunea că investițiile se reflectă în facturi, în economie și în securitatea energetică regională.
Ministrul Energiei anunță deblocarea proiectului Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, operat de Hidroelectrica, după ce Comisia de Analiză Tehnică din Ministerul Mediului a emis acordul de mediu. Ministrul Energiei spune că reluarea implementării va aduce în Sistemul Energetic Național 13,6 GWh de energie curată și stabilă în fiecare an, pe baza unei capacități de producție de 10 MW.
Ministrul Energiei traduce cifra în impact social, peste 5.000 de gospodării din România ar putea fi alimentate un an întreg doar din finalizarea proiectului. În același timp, Ministrul Energiei evidențiază componenta de siguranță, avizul permite finalizarea Barajului Vîja și a lucrărilor definitive de evacuare a viiturilor, considerate esențiale pentru siguranța hidrotehnică, protecția populației din aval și operarea sigură a infrastructurii energetice critice.
Ministrul Energiei amintește că hidrocentrala era deja realizată în proporție de 90% și o plasează într-un tablou mai larg, este unul dintre cele 7 proiecte hidroenergetice executate deja peste 70% și întrerupte, adesea, din cauza blocajelor birocratice sau juridice. Mesajul Ministrul Energiei este unul de presiune publică, România are nevoie de proiecte finalizate, nu de investiții ținute pe loc.
Ministrul Energiei își asumă o linie clară, bani europeni pentru rețele inteligente care stabilizează piața și un proiect hidroenergetic aproape gata, repornit după acordul de mediu. Dacă promisiunile se transformă în execuție, Ministrul Energiei pariază pe două rezultate care contează în viața de zi cu zi, un sistem mai sigur și costuri mai predictibile, într-o regiune unde energia devine tot mai mult o chestiune de securitate.
